În seara zilei de astăzi 11.02.2026, am trimis prin https://registratura.rejust.ro/ o plângere împotriva Universității București pentru refuzul de a-mi comunica informațiile de interes public privind parcursul universitar al studentului Dan Nicușor Daniel, în cadrul Facultății de Matematică.
Aveți mai jos cuprinsul plângerii.
Plângere refuz furnizare informații Legea 544/2001
Către Tribunalul Botoșani
Secția de Contencios Administrativ și Fiscal
Domnule Președinte,
Subsemnata Axinte Lăcrămioara, având CNP , identificată cu cartea de identitate seria nr. , cu domiciliul în și adresa de poștă electronică, adresă de poștă electronica la care solicit să-mi fie comunicate toate actele de procedură, așa cum prevede art.art. 154 alin. (6) Cod de procedură civilă, în calitate de reclamant, în temeiul art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și art. 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, chem în judecată pârâta Universitatea București, cu sediul în mun. București, Șoseaua Panduri, nr. 90, Sector 5, 050663, și adresa de poștă electronica office@g.unibuc.ro
pentru ca prin sentința pe care o veți pronunța:
să obligați pârâta Universitatea București să-mi comunice următoarele informații de interes public:
2) În cazul în care răspunsul este afirmativ la această întrebare, să mi se comunice în ce an de studii a fost înmatriculat în această perioadă și să mi se elibereze o copie după foaia matricolă/registrul matricol al studentului Dan Nicușor Daniel, cu anonimizarea datelor personale (data și locul nașterii, CNP, etc);
3) Dan Nicușor Daniel și-a finalizat studiile la Facultatea de matematică a Universității din București?
4) În cazul în care Dan Nicușor Daniel și-a finalizat studiile în cadrul Facultății de matematică din cadrul Universității București, să mi se elibereze o copie a diplomei de licență, cu anonimizarea datelor personale (data și locul nașterii, CNP, etc);
5) În cazul în care nu și-a finalizat studiile în cadrul Facultății de matematică din cadrul Universității București, să mi se comunice care a fost statutul studentului Dan Nicușor Daniel, după anul 1992, în cadrul acestei facultăți.
să obligați pârâta Universitatea București la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
Pentru următoarele
M O T I V E:
În fapt,
La data de 12 ianuarie 2026 am adresat pârâtei Universitatea București o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, prin care am solicitat să primesc răspunsuri la următoarele întrebări și să-mi furnizeze copii după următoarele documente:
– Dan Nicușor Daniel, actualmente Președinte al României, a fost înmatriculat ca student la facultatea de matematică între anii 1989-1992?
– În cazul în care răspunsul este afirmativ la prima întrebare, vă rog să-mi comunicați în ce an de studii a fost înmatriculat în această perioadă și să-mi eliberați o copie după foaia matricolă a studentului Dan Nicușor Daniel, cu anonimizarea datelor personale (data și locul nașterii, CNP);
– Dan Nicușor Daniel și-a finalizat studiile la facultatea de matematică a Universității din București?
– În cazul în care Dan Nicușor Daniel și-a finalizat studiile în cadrul facultății de matematică din cadrul Universității București, vă rog să-mi eliberați o copie a diplomei de licență, cu anonimizarea datelor personale (data și locul nașterii, CNP);
– În cazul în care nu și-a finalizat studiile în cadrul facultății de matematică din cadrul Universității București, vă rog să-mi comunicați care a fost statutul studentului Dan Nicușor Daniel, după anul 1992, în cadrul acestei facultăți?
Cererea a fost înregistrată la pârâta Universitatea București sub nr. 227 din 13 ianuarie 2026.
La data de 22.01.2026, am primit de la pârâtă, un email semnat de Ion Miclea, prin care mi s-a comunicat că: “Având în vedere complexitatea datelor solicitate, Universitatea din București va răspunde solicitării dvs. într-un interval care depășește termenul inițial de 10 zile.”
La data de 11.02.2026, am primit la cererea mea, prin email un răspuns, în format pdf, neasumat și nesemnat de nicio persoană din cadrul conducerii pârâtei, cu următorul conținut:
“În atenția doamnei Lăcrămioara Axinte
Ca urmare a solicitării dumneavoastră adresată Universității din București (UB) în baza Legii 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și înregistrată
cu nr. 227 la data de 13 ianuarie 2026, vă transmitem următoarele:
Î: Vă solicit să îmi comunicați următoarele informații: dacă Universitatea din București, prin Facultatea de Matematică și Informatică, a emis o diplomă de licență pe numele Dan-Daniel Nicușor, născut la data de 20 decembrie 1969, student în perioada 1989-1992. Anul emiterii diplomei, în cazul în care aceasta a fost emisă. Specializarea și forma de învățământ corespunzătoare diplomei.
R: Informațiile referitoare la studiile efectuate de persoana indicată de dvs. în cadrul Facultății de Matematică a Universității din București, prezente în CV-ul disponibil public pe Internet aici, sunt conforme cu realitatea. Facem precizarea că studiile efectuate de persoana indicată de dvs. în cadrul Facultății de Matematică a Universității din București au fost finalizate la o universitate din Paris. Pentru restul informațiilor vă rugăm să vă adresați facultății pe care persoana indicată de dvs. a absolvit-o.”
Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 544/2001 privind informațiile de interes public: “Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public.”
Potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, “prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației”.
Pârâta Universitatea București este o instituție publică, conform definiției prevăzute la art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 și am cerut informații care rezultă din activităților desfășurate de pârâtă. Astfel, din informațiile apărute în spațiul public, mai precis pe site-ul oficial al campaniei electorale prezidențiale din 2025, http://www.nicusordan.ro, în secțiunea biografie https://nicusordan.ro/biografie/ , apare informația: „Am absolvit Facultatea de Matematică – Universitatea București, iar în 1992, am plecat în Franța să studiez matematica la École Normale Supérieure din Paris.”, dar într-o dezbatere televizată din mai 2025 a prezentat un atestat de echivalare a unei diplome de studii din Franța cu diploma de licență din România.
Având în vedere această inadvertență privind studiile universitate ale domnului Dan Nicușor Daniel, persoană care ocupă în prezenta funcția de Președinte al Româniai, am solicitat ca Universitatea București să-mi ofere informațiile de interes public arătate mai sus.
Așadar toate informațiile solicitate, rezultă din activitățile desfășurate de pârâtă, acelea de înregistrare a studenților înmatriculați la facultatea de matematică din cadrul Universității București, pe tot parcursul anilor de studii până la finalizarea prin obținerea diplomei de licență.
Informațiile pe care le-am solicitat nu se află între cele exceptate de la accesul liber al cetățenilor, potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 544/2001.
Nu am cerut informații cu privire la datele personale ale domnului Dan Nicușor Daniel, cum puteți observa. Am specificat foarte clar că solicit copii după foaia matricolă a studentului cu anonimizarea datelor personale, adică CNP, data și locul nașterii, domiciliul etc.
Totodată, am specificat în finalul cererii adresate pârâtului că sunt dispusă să plătesc costurile aferente furnizării acestor informații.
Potrivit art. 22 alin. 1 din Legea nr. 544/2001 “ În cazul în care o persoană se consideră vătămată în dreptrurile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori a instituției publice.”
Față de cele arătate mai sus, având în vedere pârâta a refuzat să-mi ofere informațiile de interes public cerute prin cererea din 12 ianuarie 2026, vă rog să admiteți cererea mea așa cum a fost formulată și să obligați pârâta Universitatea București să-mi furnizeze informațiile solicitate prin cererea înregistrată sub nr. 227/13.01.2026, respectiv:
1) Dan Nicușor Daniel, actualmente Președinte al României, a fost înmatriculat ca student la facultatea de matematică între anii 1989-1992?
2) În cazul în care răspunsul este afirmativ la prima întrebare, să-mi comunice în ce an de studii a fost înmatriculat în această perioadă și să-mi elibereze o copie după foaia matricolă/registrul matricol al studentului Dan Nicușor Daniel, cu anonimizarea datelor personale (data și locul nașterii, CNP, etc);
3) Dan Nicușor Daniel și-a finalizat studiile la facultatea de matematică a Universității din București?
4) În cazul în care Dan Nicușor Daniel și-a finalizat studiile în cadrul facultății de matematică din cadrul Universității București, să-mi elibereze o copie a diplomei de licență, cu anonimizarea datelor personale (data și locul nașterii, CNP, etc);
5) În cazul în care nu și-a finalizat studiile în cadrul facultății de matematică din cadrul Universității București, să mi se comunice care a fost statutul studentului Dan Nicușor Daniel, după anul 1992, în cadrul acestei facultăți.
Totodată solicit obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
Menționez că, potrivit art. 22 alin. (5) din Legea nr. 544/2001, prezenta plângere este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
În temeiul art. 411 alin. 2 Cod de procedură civilă, solicit ca judecata să aibă loc și în lipsa mea, iar comunicarea tuturor actelor de procedură să-mi fie comunicate prin poșta electronică, la adresa
Anexez prezentei cereri copia cererii de furnizare informații publice, print screen după emailul din 22.01.2026 și copia răspunsului primit de la pârâta Universitatea București.
Data Semnătura,
11.02.2026
Domnului Președinte al Tribunalului Botoșani – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal
Astăzi, 11.02.2026, am trimis la Tribunalul București, Secția a II-a de Contencios administrativ și fiscal, o plângere împotriva Ministerului Educației și Cercetării, care a refuzat să-mi ofere informațiile solicitate prin cererea din 5 ianuarie 2026, privind Atestatul din 30.09.2010, prin care domnului Dan Nicușor Daniel i s-a eliberat un „Atestat” de echivalare a unei diplome de studii obținută în Franța cu o diplomă de licență din România.
Atașez mai jos textul integral al plângerii.
Plângere refuz furnizare informații Legea 544/2001
Către Tribunalul București
Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal
Domnule Președinte,
Subsemnata Axinte Lăcrămioara, având CNP , identificată cu cartea de identitate seria nr. , cu domiciliul în și adresa de poștă electronică, adresă de poștă electronica la care solicit să-mi fie comunicate toate actele de procedură, așa cum prevede art.art. 154 alin. (6) Cod de procedură civilă, în calitate de reclamant, în temeiul art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și art. 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, chem în judecată pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI și CERCETĂRII, cu sediul în mun. București,
str. Gen. Berthelot 28-30, Sector 1, 010168, și adresa de email registratura@edu.gov.ro, pentru ca prin sentința pe care o veți pronunța
să obligați pârâtul Ministerul Educației și Cercetării:
1) să indice temeiul juridic complet, cu indicarea articolului din actele normative publicate în Monitorul Oficial al României, în baza cărora pârâtul a emis în favoarea numitului Dan Nicușor Daniel “Atestatul” din 30.09.2010, prin care i s-a echivalat o “diplomă de studii”, eliberată de “University of Paris XI” cu “Diploma de licență în domeniul științe exacte, specializarea matematică;
2) să-mi comunice Ordinele de Ministru: nr. 3.422/12.03.1999 privind organizarea și funcționarea Centrului Naţional de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, ale Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările și completările ulterioare; nr. 3.088/23.01.2008 privind recunoaşterea studiilor universitare și nr. 4.022/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Centrului Naţional de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED), acte normative care nu sunt publicate în Monitorul Oficial al României partea I, și ale căror dispoziții sunt necunoscute;
3) să-mi comunice numele, prenumele și funcția persoanelor din cadrul Ministerului Educației care au semnat “Atestatul” din 30.09.2010;
4) să-mi cumunice toate documentele depuse de dnul Dan Nicușor Daniel, precum și toate documentele întocmite de funcționari ai Ministerului Educației, care au stat la baza emiterii Atestatului, cu anonimizarea datelor personale.
să obligați pârâtul la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
Pentru următoarele
M O T I V E:
În fapt,
La data de 5 ianuarie 2026 am adresat Ministerului Educației și Cercetării o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, prin care am solicitat să primesc răspunsuri la următoarele întrebări și să-mi furnizeze copii după următoarele documente:
– În ce temei legal a fost emis numitului Dan Nicușor Daniel “Atestatul” din 30.09.2010, prin care i s-a echivalat o “diplomă de studii”, eliberată de “University of Paris XI” cu “Diploma de licență în domeniul științe exacte, specializarea matematică”?
– Care au fost documentele depuse de Dan Nicușor Daniel în vederea emiterii acestui atestat de echivalare?
– Cine a fost (nume, prenume și funcția deținută) inspectorul/consilierul care a semnat acest atestat?
Cererea a fost înregistrată la Ministerul Educației și Cercetării cu nr. 70.005/05.01.2026.
La data de 13.01.2026, Ministerul educației și Cercetării mi-a comunicat un răspuns prin care mi s-au furnizat informații incomplete iar furnizarea altora a fost refuzată, răspuns pe care îl redau integral:
“Referitor la solicitarea dumneavoastră, formulată în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare și înregistrată la Ministerul Educației și Cercetării cu nr. 70.005/05.01.2026, vă comunicăm următoarele:
1 – 2. În conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare, ale H.G. nr. 49/1999, ale Ordinului de ministru nr. 3.422/12.03.1999 privind organizarea și funcționarea Centrului Naţional de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, ale Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordinului de ministru nr. 3.088/23.01.2008 privind recunoaşterea studiilor universitare și ale Ordinului de ministru nr. 4.022/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Centrului Naţional de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED), evalua dosarele depuse pentru recunoaștere și echivalare și elabora propuneri de ordine de ministru pentru recunoașterea diplomelor obținute în străinătate, în conformitate cu prevederile legale menționate, în vigoare la data înregistrării solicitărilor de recunoaștere la care faceți trimitere.
În baza Ordinului de ministru nr. 3.297/2010, CNRED a emis atestatul de echivalare a diplomei de studii aprofundate de la Universitatea Paris XI cu studiile corespunzătoare din sistemul românesc de învățământ, respectiv diplomă de licență (diploma de studii universitare de lungă durată). În baza Ordinului de ministru nr. 3.371/2002 și a avizului Comisiei Naționale de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), CNRED a emis atestatul de echivalare a diplomei de doctor de la Universitatea Paris 13, în domeniul Matematică.
Potrivit documentelor depuse, titularul a început studiile de licență la Universitatea din București și le-a finalizat cu diplomă de studii aprofundate la Universitatea Paris XI. În baza diplomei de studii aprofundate, dl. Nicușor Dan a fost admis la studii universitare de doctorat în cadrul Universității Paris Nord (Paris 13).
În acest context, precizăm că procedurile de admitere și de recunoaștere a perioadelor de studii efectuate anterior în România sunt reglementate de autoritățile competente din Republica Franceză. Menționăm, de asemenea, că documentele emise de CNRED conferă titularului toate drepturile de care beneficiază absolvenții din învățământul românesc, încadrarea pe piața forței de muncă realizându-se cu respectarea legislației naționale în vigoare.
3 – 4. Legea nr. 544/2001 reglementează faptul că sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor informaţiile cu privire la datele personale. În sensul statuat de lege, informațiile solicitate de dumneavoastră la aceste puncte sunt informații cu caracter personal care se exceptează de la comunicarea lor în baza Legii 544/2011.”
1. la prima întrebare adresată prin cerere nu a indicat temeiul juridic complet, adică articolele din actele normative invocate de pârât în răspuns;
2. niciun Ordin de ministru din cele enumerate în primul paragraf de la pct. 1-2 nu este publicat în Monitorul Oficial al României, deși acestea sunt acte normative care trebuiau publicate în Monitorul Oficial al României partea I, așa cum obliga art. 10 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative “(1) În vederea intrării lor în vigoare legile şi celelalte acte normative adoptate de Parlament, ordonanţele şi hotărârile Guvernului, actele normative ale autorităţilor administrative autonome, precum şi ordinele, instrucţiunile şi alte acte normative emise de organele administraţiei publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
3. dar și căpârâtul Ministerul Educației și Cercetării a refuzat:
a) să-mi comunice informațiile privind cine a fost (nume, prenume și funcția deținută) inspectorul/consilierul care a semnat „Atestatul” din 30.09.2010;
b) să-mi elibereze copii (cu anonimizarea datelor cu caracter personal adică: CNP, serie si număr act de identitate, domiciliu) de pe toate documentele depuse de Dan Nicușor Daniel, dar și de pe toate înscrisurile întocmite de funcționari din cadrul Ministerului sau alte autorități sau instituții publice, care au stat la baza emiterii acestui atestat.
am formulat prezenta acțiune, prin care solicit obligarea pârâtului să-mi furnizeze informațiile cerute în mod complet.
În drept,
Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 544/2001 privind informațiile de interes public: “Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public.”
Potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, “prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației”.
Pârâtul Ministerul Educației și Cercetării este autoritate publică, conform definiției prevăzute la art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 și am cerut informații care rezultă din activităților desfășurate de pârât. Astfel pârâtul e emis domnului Dan Nicușor Daniei “Atestatul” din 30.09.2010, prin care i s-a echivalat o “diplomă de studii”, eliberată de “University of Paris XI” cu “Diploma de licență în domeniul științe exacte, specializarea matematică”.
Așadar toate informațiile solicitate, inclusiv furnizarea tuturor documentelor care au stat la baza emiterii acestui atestat, cu anonimizarea datelor personale, sunt informații de interes public, pentru că privesc activitatea de atestare (de fapt echivalare) a unei diplome de studii obținute în străinătate cu o diploma de studii din România, atestare pe care a făcut-o pârâtul și rezultă din activitățile desfășurate de pârât pentru această atestare.
Informațiile pe care le-am solicitat nu se află între cele exceptate de la accesul liber al cetățenilor, potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 544/2001.
Nu am cerut informații cu privire la datele personale ale domnului Dan Nicușor Daniel, cum puteți observa. Am specificat foarte clar că solicit copii după documentele depuse de domnul Nicușor Dan dar și după toate documentele întocmite de funcționari ai Ministerului Educației și Cercetării, care au stat la baza emiterii Atestatului din 30.09.2010, cu anonimizarea datelor personale, adică CNP, data și locul nașterii, domiciliul etc.
Ordinele de ministru invocate în răspunsul primit nu sunt date cu caracter personal:
– o parte sunt acte normative care trebuiau publicate în Monitorul Oficial al României, partea I, respectiv Ordinului de ministru nr. 3.422/12.03.1999 privind organizarea și funcționarea Centrului Naţional de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, ale Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordinului de ministru nr. 3.088/23.01.2008 privind recunoaşterea studiilor universitare și ale Ordinului de ministru nr. 4.022/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Centrului Naţional de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor dar nu s-au publicat niciodată
– iar ordinele de ministru cu caracter individual, chiar dacă pentru ele nu exista obligația de publicare în Monitorul Oficial, respectiv Ordinul de ministru nr. 3.297/2010 și Ordinul de ministru nr. 3.371/2002, nu sunt date cu caracter personal, iar dacă ar cuprinde asemenea date, am cerut expres anonimizarea acestor date.
Totodată, am specificat în finalul cererii adresate pârâtului că sunt dispusă să plătesc costurile aferente furnizării acestor informații.
Potrivit art. 22 alin. 1 din Legea nr. 544/2001 “ În cazul în care o persoană se consideră vătămată în dreptrurile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori a instituției publice.”
Față de cele arătate mai sus, având în vedere că o parte din informațiile furnizate sunt incomplete iar altele pârâtul a refuzat să le furnizeze, vă rog să admiteți cererea mea așa cum a fost formulată și să obligați pârâtul Ministerul Educației și Cercetării să-mi furnizeze informațiile solicitate prin cererea înregistrată sub nr. 70.005/05.01.2026, respectiv:
1) să indice temeiul juridic complet, cu indicarea articolului din actele normative publicate în Monitorul Oficial al României, în baza cărora pârâtul a emis în favoarea numitului Dan Nicușor Daniel “Atestatul” din 30.09.2010, prin care i s-a echivalat o “diplomă de studii”, eliberată de “University of Paris XI” cu “Diploma de licență în domeniul științe exacte, specializarea matematică;
2) să-mi comunice Ordinele de Ministru: nr. 3.422/12.03.1999 privind organizarea și funcționarea Centrului Naţional de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, ale Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările și completările ulterioare; nr. 3.088/23.01.2008 privind recunoaşterea studiilor universitare și nr. 4.022/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Centrului Naţional de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED), acte normative care nu sunt publicate în Monitorul Oficial al României partea I, și ale căror dispoziții sunt necunoscute;
3) să-mi comunice numele, prenumele și funcția persoanelor din cadrul Ministerului Educațieicare au semnat “Atestatul” din 30.09.2010, prin care i s-a echivalat domnului Dan Nicușor Daniel (al cărui nume este incomplet trecut pe atestat, respectiv Dan Nicușor o “diplomă de studii”, eliberată de “University of Paris XI” cu “Diploma de licență în domeniul științe exacte, specializarea matematică”?
4) să-mi cumunice toate documentele depuse de dnul Dan Nicușor Daniel, precum și toate documentele întocmite de funcționari ai Ministerului Educației, care au stat la baza emiterii Atestatului, cu anonimizarea datelor personale.
Menționez că, potrivit art. 22 alin. (5) din Legea nr. 544/2001, prezenta plângere este scutită de plata taxelor judiciare de timbre.
În temeiul art. 411 alin. 2 Cod de procedură civilă, solicit ca judecata să aibă loc și în lipsa mea, iar comunicarea tuturor actelor de procedură să-mi fie comunicate prin poșta electronică, la adresa
Anexez prezentei cereri copia cererii de furnizare informații publice și copia răspunsului primit de la pârâtul Ministerului Educației și Cercetării.
Data Semnătura,
11.02.2026
Domnului Președinte al Tribunalului București – Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal
Subsemnatul/a …………………………….., CNP ……………………. , domiciliat în ………………….., str. ……, județul …………, cu adresa de poștă electronică……, la care solicit să fiu citat, potrivit art. 154 alin. (6) Cod de procedură civilă, în calitate de reclamant,
formulez prezenta cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul ……………………., având sediul …………………………., și adresa de poștă electronică……….
în temeiul art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și art. 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public , prin care solicit:
II . Obligarea pârâtului ……….la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces,
Pentru următoarele
M O T I V E:
În fapt,
La data de ………….. am trimis pârâtului…………. o cerere în baza Legii nr. 544/2001, prin care am cerut furnizarea următoarelor informații de interes public:
1………..
2……….
3……….
4………..
Cererea a fost trimisă prin email la adresa de poștă electronică ……..
Cererea mea a fost înregistrată sub nr. ………. din………
La data de …………. , pârâtul, mi-a comunicat răspunsul prin care…………………………………………………………
Pârâtul este o instituție publică așa cum este definită de art. 2 lit. a), adică o instituție publică care utilizează și administrează resurse financiare publice.
Informațiile pe care le-am cerut sunt de interes public, așa cum sunt ele definite de art. 2 lit.b) din Legea nr. 544/2001, pentru că rezultă din activitățile pârâtului, respectiv activitatea de evidență și înregistrare a studenților înmatriculați la facultatea de matematică, a evidenței foilor matricole a acestora, a examenelor de finalizare a studiilor și a diplomelor de licență.
Informațiile cerute nu sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor, nefiind dintre cele prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.
Având în vedere că pârâtul a refuzat să-mi furnizeze informațiile cerute, vă rog să obligați pârâtul:
I. să-mi furnizeze următoarele informații de interes public:
–
–
–
–
II. să-mi plătească cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces.
Menționez că, potrivit art. 22 alin. (5) din Legea nr. 544/2001, prezenta plângere este scutită de plata taxelor judiciare de timbre.
În temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 Cod de procedură civilă, solicit judecata în lipsă.
În temeiul art. 154 alin. (6) Cod de procedură civilă solicit ca procedura de citare și de comunicare a tuturor actelor de procedură să fie îndeplinită față de mine prin poșta electronică, la adresa de email ………
Referitor la solicitarea dumneavoastră, formulată în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare și înregistrată la Ministerul Educației și Cercetării cu nr. 70.005/05.01.2026, vă comunicăm următoarele:
1 – 2. În conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare, ale H.G. nr. 49/1999, ale Ordinului de ministru nr. 3.422/12.03.1999 privind organizarea și funcționarea Centrului Naţional de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, ale Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordinului de ministru nr. 3.088/23.01.2008 privind recunoaşterea studiilor universitare și ale Ordinului de ministru nr. 4.022/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Centrului Naţional de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED), evalua dosarele depuse pentru recunoaștere și echivalare și elabora propuneri de ordine de ministru pentru recunoașterea diplomelor obținute în străinătate, în conformitate cu prevederile legale menționate, în vigoare la data înregistrării solicitărilor de recunoaștere la care faceți trimitere.
În baza Ordinului de ministru nr. 3.297/2010, CNRED a emis atestatul de echivalare a diplomei de studii aprofundate de la Universitatea Paris XI cu studiile corespunzătoare din sistemul românesc de învățământ, respectiv diplomă de licență (diploma de studii universitare de lungă durată). În baza Ordinului de ministru nr. 3.371/2002 și a avizului Comisiei Naționale de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), CNRED a emis atestatul de echivalare a diplomei de doctor de la Universitatea Paris 13, în domeniul Matematică.
Potrivit documentelor depuse, titularul a început studiile de licență la Universitatea din București și le-a finalizat cu diplomă de studii aprofundate la Universitatea Paris XI. În baza diplomei de studii aprofundate, dl. Nicușor Dan a fost admis la studii universitare de doctorat în cadrul Universității Paris Nord (Paris 13).
În acest context, precizăm că procedurile de admitere și de recunoaștere a perioadelor de studii efectuate anterior în România sunt reglementate de autoritățile competente din Republica Franceză. Menționăm, de asemenea, că documentele emise de CNRED conferă titularului toate drepturile de care beneficiază absolvenții din învățământul românesc, încadrarea pe piața forței de muncă realizându-se cu respectarea legislației naționale în vigoare.
3 – 4. Legea nr. 544/2001 reglementează faptul că sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor informaţiile cu privire la datele personale. În sensul statuat de lege, informațiile solicitate de dumneavoastră la aceste puncte sunt informații cu caracter personal care se exceptează de la comunicarea lor în baza Legii 544/2011.
Astăzi, 5 ianuarie 2026, am trimis prin email cereri întemeiate pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, la Facultatea de matematică-informatică din cadrul Universității București, Ministerul Educației și Cercetării și Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române.
Am cerut Facultății de matematică și informatică să-mi răspundă la următoarele întrebări și să-mi pună la dispoziție, în format electronic o serie de documente:
Dan Nicușor Daniel, actualmente Președinte al României, a fost înmatriculat ca student la facultatea de matematică-informatică între anii 1989-1992?
În cazul în care răspunsul este afirmativ la prima întrebare, vă rog să-mi comunicați în ce an de studii a fost înmatriculat în această perioadă și să-mi eliberați o copie după foaia matricolă a studentului Dan Nicușor Daniel, cu anonimizarea datelor personale (data și locul nașterii, CNP);
Dan Nicușor Daniel și-a finalizat studiile la facultatea de matematică-informatică a Universității din București?
În cazul în care Dan Nicușor Daniel și-a finalizat studiile în cadrul facultății de matematică-informatică din cadrul Universității București, vă rog să-mi eliberați o copie a diplomei de licență, cu anonimizarea datelor personale (data și locul nașterii, CNP);
În cazul în care nu și-a finalizat studiile în cadrul facultății de matematică din cadrul Universității București, vă rog să-mi comunicați care a fost statutul studentului Dan Nicușor Daniel, după anul 1992, în cadrul acestei facultăți?
Am cerut Ministerului Educației și Cercetării să-mi răspundă la următoarele întrebări și să-mi pună la dispoziție, în format electronic o serie de documente:
În ce temei legal a fost emis numitului Dan Nicușor Daniel “Atestatul” din 30.09.2010, prin care i s-a echivalat o “diplomă de studii”, eliberată de “University of Paris XI” cu “Diploma de licență în domeniul științe exacte, specializarea matematică”?
Care au fost documentele depuse de Dan Nicușor Daniel în vederea emiterii acestui atestat de echivalare?
Cine a fost (nume, prenume și funcția deținută) inspectorul/consilierul care a semnat acest atestat?
Vă rog să-mi eliberați copii (cu anonimizarea datelor cu caracter personal adică: CNP, serie si număr act de identitate, domiciliu) de pe toate documentele depuse de Dan Nicușor Daniel, dar și de pe toate înscrisurile întocmite de funcționari din cadrul Ministerului sau alte autorități sau instituții publice, care au stat la baza emiterii acestui atestat.
Am cerut Institutului de matematică ” Simion Stoilow” al Academiei Române să-mi răspundă la următoarele întrebări și să-mi pună la dispoziție, în format electronic o serie de documente:
Domnul Dan Nicușor Daniel, actualmente Președinte al României, a fost angajat la IMAR?
Pe baza căror acte de studii a fost angajat la instituția condusă de dvs.?
Care au fost funcțiile ocupate de domnul Dan Nicușor Daniel în toată perioada cât a fost angajat la IMAR, în ce condiții și pe baza căror acte de studii a ocupat acele funcții?
Domnul Dan Nicușor Daniel a beneficiat, în perioada cât a fost angajat, de concedii fără plată sau întreruperi ale activității? Care au fost perioadele de întrerupere a activității?
Care este statutul actual al domnului Nicușor Dan în cadrul IMAR?
Vă rog să-mi puneți la dispoziție, în copie, toate documentele care au stat la baza angajării și a trecerii în alte funcții decât cea inițială, inclusiv documentele de studii prezentate de domnul Dan Nicușor Daniel, cu anonimizarea datelor cu caracter personal (data nașterii, CNP, serie și număr act de identitate, domiciliu etc).
Potrivit art. 7 din Legea nr. 544/2001:
(1)Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesara pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile. (2) Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunica în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.”
Subsemnatul/a …………………………….., CNP ……………………. , domiciliat în ………………….., str. ……, județul …………, identificat cu CI seria cu adresa de poștă electronică……, la care solicit să fiu citat, potrivit art. 154 alin. 6 Cod de procedură civilă, în calitate de reclamant, formulez prezenta cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Suprem de Apărare a Țării cu sediul în mun. București, Palatul Cotroceni | Bulevardul Geniului nr. 1-3, cu adresa de poștă electronica csat@presidency.ro
în temeiul art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; art. 15 lit. f), art. 20 și art. 24 alin. (4) și (5) din Legea nr. 182//2002 privind protecția informațiilor clasificate , prin care solicit:
Obligarea pârâtului Consiliul Suprem de Apărare a Țării să desecretizeze stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024, întrucât prin secretizarea acesteia s-a urmărit ascunderea încălcării legii, respectiv împiedicarea exercitării drepturilor electorale ale cetățenilor români cu drept de vot, respectiv dreptul de vot (dreptul de a-și alege Președintele în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale din 8 decembrie 2024), dar și dreptul de a fi ales al celor doi candidați care se clasaseră pe primele două locuri, după numărarea voturilor valabil exprimate în turul I din 24 noiembrie 2024;
Obligarea pârâtului să publice pe site-ul administrației prezidențiale în secțiunea dedicată Consiliului Suprem de Apărare a Țării documentele declasificate
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces,
Pentru următoarele
M O T I V E:
În fapt,
În ședința CSAT din 28 noiembrie 2024, fără nicio atribuție legală în ce privește organizarea sau verificarea legalității și corectitudinii alegerilor prezidențiale, s-a hotărât în mod fraudulos împiedicarea exercitării drepturilor electorale ale cetățenilor români cu drept de vot, hotărâre care a avut consecințe deosebit de grave asupra dreptului meu de vot, mai precis mi s-a anulat în mod ilegal votul meu valabil exprimat în turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și mi s-a anulat în mod ilegal dreptul meu de a vota în data de 8 decembrie 2024 unul din cei doi candidați care fuseseră validați prin Hotărârea CCR nr. 31 din 2 decembrie 2024.
Faptele desfășurate în ordine cronologică sunt următoarele:
La data de 24 noiembrie 2024, în România a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, organizate în baza în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024
După anunțarea rezultatului numărării voturilor din primul tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, rezultat afișat pe site-ul AEP, potrivit căruia nici unul dintre candidații partidelor din coaliția de guvernare (PSD-PNL-UDMR) nu s-a clasat pe primele două locuri, la data de 27 noiembrie 2024Președintele României a convocat o ședință CSAT, la Palatul Cotroceni, pentru data de 28 noiembrie ora 14, având pe ordinea de zi “analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.”, așa cum rezultă din comunicatul de presa publicat pe site-ul https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732713491
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
În cadrul ședinței, reprezentanții autorităților cu atribuții în domeniul apărării, al ordinii publice și al securității naționale au prezentat evaluări cu privire la posibile riscuri la adresa securității naționale, generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.
De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială.
Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.
Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.
Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.
Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.
În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.”
În acest comunicat, din 28 noiembrie 2024, se arată foarte clar că această instituție, respectiv Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are nicio atribuție în desfășurarea procesului electoral.
Potrivit Constituției României și Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui României, singurele instituții cu atribuții în verificarea legalității și corectitudinii procesului electoral al alegerilor prezidențiale sunt: Curtea Constituțională, Biroul electoral Central, Înalta Curte de Casație și Justiție și Autoritatea electorală Permanentă, pe lângă birourile electorale de circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare.
Prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a confirmat și validat rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024 și a stabilit că se va organiza al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine.
Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024.
Totodată, precizăm că Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT.
Vă prezentăm în anexă documentele declasificate:
Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne
Document CSAT Serviciul de Informații Externe
Document CSAT Serviciul Român de Informații I
Document CSAT Serviciul Român de Informații II
Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale“
Prin urmare, după ce Curtea Constituțională a României confirmase și validase rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, stabilise că turul al doilea va avea loc la data de 8 decembrie 2024, la care vor participa primii doi candidați clasați potrivit numărului de voturi valabil exprimate, respectiv domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, prin acest comunicat de presă din 4 decembrie 2024 am aflat că au fost declasificate de către Președintele României Klaus Johannis, cinci documente clasificate prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024, la solicitarea instituțiilor emitente.
Ca urmare a preluării acestor documente clasificate de către instituțiile de presă, Curtea Constituțională a României,la data de 6 decembrie 2024, pe ascuns, fără a fi anunțat public pe site-ul http://www.ccr.ro, s-a întrunit în plen și, cu încălcarea Constituției României, a Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui României și Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a sesizat din oficiu și a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024, dispunând ca Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României să fie reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
În considerentele Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care s-au anulat alegerile, s-a reținut că: „după declasificarea la data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 28 noiembrie 2024 și aducerea acestora la cunoștință publică, Curtea a luat act de conținutul lor. Față de cele prezentate în cuprinsul „Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă, ale Serviciului de Informații Externe, ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de Telecomunicații Speciale, care au fost înregistrate la Administrația prezidențială sub nr.DSN1/1741/4.12.2024, nr.DSN1/1740/4.12.2024, nr.DSN1/1742/4.12.2024 și nr.DSN1/1743/4.12.2024, respectiv nr.DSN1/1701/2.12.2024, Curtea constată că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice.”
Prin urmare, Consiliul Suprem de Apărare a Țării în ședința CSAT și 28 noiembrie 2024, a hotărât modalitatea frauduloasă în care urma să devoaleze în spațiul public informații și documente, declasificate în mod ilegal, care să furnizeze Curții Constituționale a României, pretexul pentru a dispune în mod abuziv, ilegal și neconstituțional, anularea întregului proces electoral desfășurat în noiembrie-decembrie 2024, pentru alegerea președintelui României.
Scopul ilegal al ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 a fost acela de a împiedica alegerea în funcția de Președinte al României a unui candidat care nu era susținut de coaliția de guvernare de la acel moment, respectiv: PSD-PNL-UDMR, scop care a fost realizat prin desecretizarea ilegală de către Președintele României a unor documente clasificate și cu complicitatea Curții constituționale a României, prin adoptarea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Desecretizarea de către Președintele României a unor documente clasificate emise de alte autorități s-a făcut cu încălcarea disp. art. 24 alin. 4 cu rap. la art. 15 lit. f) din Legea nr. 182/2002 privind privind protecţia informaţiilor clasificate, dreptul de a desecretiza aceste documente fiind atribuită legal numai Guvernului României, la solicitarea motivată a instituțiilor emitente (departamente din cadrul serviciilor de informații).
Citez mai jos art. 24 alin. (4) din Legea nr. 182/2002:
“(4) Informaţiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.” și art. 15 lit. f) din aceeași lege:
” f) nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt:
– strict secret de importanţa deosebită – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune de o gravitate excepţionala securităţii naţionale;
– strict secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune grave securităţii naţionale;
– secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune securităţii naţionale;”
Menționez că potrivit art. 24 alin. (5) din Legea nr. 182/2002: “Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.”
Având în vedere că, potrivit art. 385 alin. 1 Cod penal, constituie infracțiune împiedicare , prin orice mijloace, a liberului exercițiu de a alege sau de a fi ales, iar potrivit art. 300 Cod penal, constituie infracțiunea de uzurparea funcției fapta funcționarului public care, în timpul serviciului îndeplinește un act ce nu intră în atribuțiile sale, dacă prin aceasta s-a produs o pagubă sau o vătămare a intereselor legitime ale unei persoane fizice, secretizarea stenogramei sedinței CSAT din 28 noiembrie 2024 era interzisă, așa cum prevede expres art. 24 alin. (5) din Legea nr. 182/2002.
Totoodată, potrivit art. 20 din Legea 189/2002: “Orice persoana fizica sau juridică română poate face contestație la autoritățile care au clasificat informația respectiva, împotriva clasificării informațiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestația va fi soluționată în condițiile legii contenciosului administrativ.”
Menționez că am formulat întâi contestație la CSAT, prin care am cerut desecretizarea, dar cererea mea a fost respinsă (atașez răspunsul primit).
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ:
“(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.”
Având în vedere că am formulat întâi contestație la Consiliului Suprem de Apărare a Țării, așa cum prevede art. 20 din Legea nr. 189/2002 privind regimul informațiilor clasificate, dar pârâtul a refuzat desecretizarea, solicit, pentru toate motivele de fapt și de drept arătate mai sus:
1. Obligarea pârâtului Consiliul Suprem de Apărare a Țării să desecretizeze stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024,
2. Obligarea pârâtului să publice pe site-ul administrației prezidențiale în secțiunea dedicată Consiliului Suprem de Apărare a Țării documentele declasificate
3. Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces,
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod de procedură civilă, solicit judecata în lipsă.
În temeiul art. 154 alin. 6 Cod de procedură civilă solicit ca procedura de citare și de comunicare a tuturor actelor de procedură să fie îndeplinită față de mine prin poșta electronică, la adresa de email ………
Depun alăturat cererii de chemare în judecată:
răspunsul primit de la Administrația Prezidențială sub nr.
print-screen-uri de pe comunicatele administrației prezidențiale din 28 noiembrie și 4 decembrie 2024;
Hotărârea CCR nr. 31 din 2 decembrie 2024;
Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Dovada achitării taxei judiciare de timbru pentru anularea actului administrativ, în valoare de 50 lei.
Data Semnătura
Domnului Președinte al Secției de Contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel
Contestație împotriva secretizării stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024
Domnule Președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării
Subsemnatul/subsemnata …………………………………, CNP ………………………….. identificat cu CI seria …. Nr. ……, eliberat de SPCLEP ……………………. la data de ……………….. ,domiciliat/domiciliată în …………………………………, ……………………….., în temeiul art. 20 din Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, solicit
desecretizarea stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024, ședință care a stat la baza anulării alegerilor prezidențiale din anul 2024, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Motivele de fapt pentru care solicit desecretizarea stenogramei ședinței CSAT sunt următoarele:
La data de 24 noiembrie 2024 a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024.
După anunțarea rezultatului numărării voturilor din primul tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, rezultat afișat pe site-ul AEP, potrivit căruia nici unul dintre candidații partidelor din coaliția de guvernare (PSD-PNL-UDMR) nu s-a clasat pe primele două locuri, la data de 27 noiembrie 2024 Președintele României a convocat o ședință CSAT, la Palatul Cotroceni, pentru data de 28 noiembrie ora 14, având pe ordinea de zi “analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.”, așa cum rezultă din comunicatul de presa publicat pe site-ul https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732713491
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
În cadrul ședinței, reprezentanții autorităților cu atribuții în domeniul apărării, al ordinii publice și al securității naționale au prezentat evaluări cu privire la posibile riscuri la adresa securității naționale, generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.
De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială.
Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.
Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.
Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.
Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.
În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.”
În acest comunicat, din 28 noiembrie 2024, se arată foarte clar că această instituție, respectiv Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are nicio atribuție în desfășurarea procesului electoral.
Potrivit Constituției României și Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui României, singurele instituții cu atribuții în verificarea legalității și corectitudinii procesului electoral al alegerilor prezidențiale sunt: Curtea Constituțională, Biroul electoral Central, Înalta Curte de Casație și Justiție și Autoritatea electorală Permanentă, pe lângă birourile electorale de circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare.
Prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a confirmat și validat rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024 și a stabilit că se va organiza al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine.
Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024.
Totodată, precizăm că Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT.
Vă prezentăm în anexă documentele declasificate:
Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne
Document CSAT Serviciul de Informații Externe
Document CSAT Serviciul Român de Informații I
Document CSAT Serviciul Român de Informații II
Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale“
Prin urmare, după ce Curtea Constituțională a României confirmase și validase rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, stabilise că turul al doilea va avea loc la data de 8 decembrie 2024, la care vor participa primii doi candidați clasați potrivit numărului de voturi valabil exprimate, respectiv domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, prin acest comunicat de presă din 4 decembrie 2024 am aflat că au fost declasificate de către Președintele României Klaus Johannis, cinci documente clasificate prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024, la solicitarea instituțiilor emitente.
Ca urmare a preluării acestor documente clasificate de către instituțiile de presă, Curtea Constituțională a României, la data de 6 decembrie 2024, pe ascuns, fără a fi anunțat public pe site-ul www.ccr.ro, s-a întrunit în plen și, cu încălcarea Constituției României, a Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui României și Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a sesizat din oficiu și a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024, dispunând ca Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României să fie reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
În considerentele Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 s-a reținut că: „după declasificarea la data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 28 noiembrie 2024 și aducerea acestora la cunoștință publică, Curtea a luat act de conținutul lor. Față de cele prezentate în cuprinsul „Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă, ale Serviciului de Informații Externe, ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de Telecomunicații Speciale, care au fost înregistrate la Administrația prezidențială sub nr.DSN1/1741/4.12.2024, nr.DSN1/1740/4.12.2024, nr.DSN1/1742/4.12.2024 și nr.DSN1/1743/4.12.2024, respectiv nr.DSN1/1701/2.12.2024, Curtea constată că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice.”
Având în vedere consecințele deosebit de grave ale desecretizării unor documente clasificate, prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024, asupra dreptului meu de vot, respectiv anularea ilegală a votului meu valabil exprimat în turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și restrângerea ilegală a dreptului meu de cetățean român cu drept de vot de a vota în data de 8 decembrie 2024, solicit desecretizarea stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024.
În drept, contestația/plângerea mea se întemeiază pe dispozițiile art. 24 alin. 5 și art. 20 din Legea nr. 182//2002 privind protecția informațiilor clasificate, coroborate Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Astfel, potrivit art. 24 alin. 5 din Legea nr. 182/2002: “Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.”
Totoiodată, potrivit art. 20 din Legea 554/2004: “ Orice persoana fizica sau juridică română poate face contestație la autoritățile care au clasificat informația respectiva, împotriva clasificării informațiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestația va fi soluționată în condițiile legii contenciosului administrativ.”
Astfel, având în vedere că deja au fost desecretizate documentele prezentate în ședința CSAT, nu exisaă niciun motiv pentru care stenograma ședinței ar trebui să rămână clasiucată.
De asemenea, având în vedere că, în speță, Consiliul Suprem de apărare a Țării nu avea nicio atribuție în ce privește verificarea legalitații și corectitudinii procesului electoral, cum s-a recunoscut în chiar comunicatul de presă din 28 noiembrie 2024, rezultă fără nicio îndoială că secretizarea stenogramei ședinței a avut ca scop ascunderea încălcării legii, respectiv împiedicarea exercitării drepturilor electorale ale cetățenilor români cu drept de vot, respectiv dreptul de a alege, dar și dreptul de a fi ales a celor doi candidați care se clasaseră pe primele două locuri ca urmare a numărării voturilor valabil exprimate în turul I din 24 noiembrie 2024.
Scopul ilegal al ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 a fost acela de a împiedica alegerea în turul al II-lea al candidatului Călin Georgescu, care se afla pe primul loc în preferințele electoratului, scop care a fost realizat după desecretizarea documentelor despre care se susține în comunicatul de presă din 4 decembrie că ar fi fost prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie, prin anularea întregului proces electoral, de către Curtea Constituțională a României prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Având în vedere că, potrivit art. 385 alin. 1 Cod penal, constituie infracțiune împiedicare , prin orice mijloace, a liberului exercițiu de a alege sau de a fi ales, iar potrivit art. 300 Cod penal, constituie infracțiunea de uzurparea funcției fapta funcționarului public care, în timpul serviciului îndeplinește un act ce nu intră în atribuțiile sale, dacă prin aceasta s-a produs o pagubă sau o vătămare a intereselor legitime ale unei persoane fizice, secretizarea stenogramei sedinței CSAT din 28 noiembrie 2024 era interzisă, așa cum prevede expres art. 24 alin. (5) din Legea nr. 182/2002.
Față de motivarea în fapt și în drept a contestației de față, solicit desecretizarea stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024.
Solicit ca răspunsul la contestația mea să-mi fie comunicat prin email la adresa de poștă electronică ……………………………………………iar stenograma desecretizată să fie publicată pe site-ul administrației prezidențiale în secțiunea dedicata Consiliului suprem de apărare a Țării, așa cum s-a procedat și în cazul documentelor declasificate în 4 decembrie 2024.
Data Semnătura
Domnului Președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării
Lege privind procedura vacanței funcției de Președinte al României în situația imposibilității definitive a exercitării atribuțiilor
Secțiunea 2
Motivul actului normativ
2.1 Sursa proiectului actului normativ
Inițiativă legislativă cetățenească exercitată în temeiul art.74 alin. 1 din Constituția României și Legii nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni
2.2 Descrierea situației actuale
Situația geopolitică și obligațiile internaționale impun ca România să fie condusă de un Președinte în deplină sănătate fizică și psihică, capabil să:
• ia decizii strategice și rapide (art. 91–92 Constituție);
• protejeze cetățenii și stabilitatea instituțiilor fundamentale (art. 80–81 Constituție);
• mențină încrederea cetățenilor și a partenerilor internaționali (art. 1 alin. 3 și 5 Constituție – stat de drept și supremația legii).
Deși în Constituția României adoptată în anul 1991, revizuită în 2003 și republicată, art. 97 alin. (1) prevede că: “Vacanța funcției de Președinte al României intervine în caz de demisie, de demitere în funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces.”, în legislația din România nu există o procedură legală clară privind constatarea vacanței funcției de Președinte al României, ca urmare a imposibilității definitive de a-și exercita atribuțiile.
2.3 Schimbări preconizate
Proiectul își propune să reglementeze o procedură legală rapidă și transparentă prin care să se constate vacanța funcției de Președinte al României în cazul imposibilității permanente de a-și exercita atribuțiile și să restabilească autoritatea și legitimitatea funcției supreme de reprezentare a statului român.
2.4 Alte informații
2.4.1. Procedura propusă respectă cadrul constituțional existent:
• Articolul 1 alin. (3) din Constituția României care prevede că „România este un stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori
supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”;
• Articolul 1 alin. (5) din Constituție care consacră principiul supremației Constituției și obligativitatea respectării legii de către toate autoritățile publice, inclusiv de către Președintele României;
• Articolul 80 alin. (1) și (2) din Constituție, care prevede că Președintele României „reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării” și „veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice”;
• Articolul 91 din Constituția României care stabilește atribuțiile Președintelui României în domeniul politicii externe, printre care se află atribuția de a încheia tratate internaționale în numele României;
• Articolul 92 din Constituția României care stabilește atribuțiile Președintelui României în domeniul apărării, printre care și atribuția de comandant al forțelor armate și Președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
• Articolul 97 din Constituția României, potrivit căruia „(1)Vacanța funcției de Președinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces. (2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Președinte”
• Articolul 146 lit. g) din Constituția României, care prevede atribuția Curții Constituționale de a constata existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României;
2.4.2. Acest proiect previne abuzurile și respectă drepturile și garanțiile procedurale
Președintele are dreptul la apărare (art. 24 alin. 1 Constituție) și va putea prezenta un punct de vedere față de sesizare.
Hotărârea Parlamentului de constatare a vacanței funcției va fi adoptată în aceleași condiții de cvorum ca și la suspendarea din funcție.
Curtea Constituțională va constata numai existența împrejurărilor care justifică interimatul funcției de Președinte al României, având în vedere dispozițiile exprese ale art. 146 lit .g) din Constituția României și necesitatea urgentă ca România să aibă un Președinte în deplinătatea capacităților fizice și psihice de a-și exercita atribuțiile.
Am primit astăzi 14 noiembrie 2025, prin email, răspunsul Inspecției Judiciare la sesizarea mea.
Soluție de clasare, pe 10 pagini, în care procurorul inspector n-a avut măcar curajul să indice denumirea și încadrarea juridică a abaterilor disciplinare pe care le-am reclamat.
Am 15 zile în care por să fac plângere la inspectorul șef.
Astăzi, 3 octombrie 2025, am trimis prin email, la Inspecția judiciară o sesizare impotriva procurorului general Alex Florența și a procurorilor Marius Iacob și Gheorghe Cornescu. Sesizarea are următorul text:
Către:
INSPECȚIA JUDICIARĂ
Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 40, sector 5, București
Subsemnata……………………………………., CNP, identificată cu al CI seria ……Nr……., eliberat de ………………………….la data de ……..,domiciliată în ……………,, formulez prezenta sesizare împotriva
1.domnului procuror general Alex-Florin Florența, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 271 lit. a), lit. c ), lit. i) și lit. k) din Legea nr. 303/2022,
2. domnilor procurori Marius Iacob și Gheorghe Cornescu procurori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 271 lit. i) din Legea nr. 303/2022
pentru următoarele
M O T I V E:
Privind pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție , domnul Alex-Florin Florența.
abaterea disciplinară prevăzută de art.271 lit. a) raportat la art. 233 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 (nerespectarea interdicției de a-și exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul)
Procurorul general Alex-Florin Florențaa ținut o conferință de presă în data de 16 septembrie2025 pe tema “războiului hibrid” în cadrul căreia a făcut referire la un dosar de urmărire penală instrumentat de alți doi procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta curte de Casație și Justiție, finalizat prin trimiterea în judecată a mai multor persoane (dosarul de urmărire penală nr. 6720/284/P/2024), deși art. 233 alin. (1) din Legea nr. 303/2022interzice ca judecătorii și procurorii să își exprime public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Pe tot parcursul conferinței de presă a reprodus aproape în integralitate capitolul “Considerații generale privind contextul factual în care s-au desfășurat evenimentele cercetate”, aflate la paginile 9-14 din rechizitoriul nr. 6720/284/P/2024 din 15.09.2025, rechizitoriu trimis la Curtea de apel București în aceeași zi, 16 septembrie 2025, așa cum a anunțat chiar în conferința de presă, dar se poate verifica și pe portalul Curții de apel București, unde a primit nr de înregistrare dosar 6008/2/2025.
Mai mult decât atât, în aceeași conferință de presă a pus la dispoziția presei un material pdf, având drept copertă “Ministerul Public Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, în care a folosit fragmente din același capitol al rechizitoriului nr. 6720/284/P/2024.
Exemplific: pe pagina 2 a pdf-ului apare scris: “România a fost tința predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024”, iar în rechizitoriu la pagina 9 este scris: “România a fost expusă direct unor amenințări hibride în contextual desfășurării scrutinelor electorale din anul 2024.”
La pagina 26 a pdf-ului apare scris: “ Redirecționează utilizatorii către reclame ce promovează site-uri de tip Doppelganger, care imită elementele de identitate vizuală ale unor site-uri de presă mainstream și instituții guvernamentale. Tehnologia native ads utilizată la nivelul acestui site a fost furnizată de una din cele 4 companii semnalate cu legături în Federația Rusă”, iar în rechizitoriu la pagina 10 apare scris: “Mai mult, infrastructura a asigurat direcționarea utilizatorilor spre anumite site-uri de tip doppelganger, care imitau elementele vizuale ale unor publicații mainstream sau instituții de stat. Astfel, utilizatorii erau redirecționați către site-uri care conțin reclame de tip native ads, furnizate de companii cu legături în Federația Rusă, respectiv AdNow, MGID, Geozo și AdsKeeper. Unele dintre site-urile de tip doppelganger au fost atribuite ethnic ca având IP-uri în Federația Rusă.”
La pagina 33 a pdf-ului este scris: “În contextul premergător scrutinului electoral, această infrastructură a fost activată, cu narative de susținere a candidatului independent. Conex, activitățile de microtargetare au vizat și postarea de materiale video în cadrul rețelelor de socializare, cu scopul de a testa și verifica predispoziția publicului la diferite variații ale narativelor expuse”, iar în rechizitoriu la pagina 11 scrie: “Această activitate a fost desfășurată anterior primului tur de scrutiny prezidențial și a vizat testarea gradului de receptivitate și verificare a susceptibilităților sociale la nivelul comunităților vizate pe nișe emoționale conform acțiunilor de microtargetare, fiind coordonată de pe canalul Telegeam @propagatorcg”. Mai departe, la pagina 34 a pdf-ului apare scris “@propagatorcg și CG11”, iar n rechizitoriu la pagina 11 scrie: “Materialele în cauză au fost realizate sub forma unor videoclipuri scurte, adaptate pentru fiecare platformă, sondaje/exit-polluri fabricate saubannere și imagini cu sigla CG11, numărul 11 fiind asociat poziției candidatului pe buletinului de vot.”
Mai departe, la pagina 36 a pdf-ului este scris: “Exemplu de manipulare.În 01.12.2024, Pravda a promovat la nivelul publicației din Republica Moldova un pliant propagandistic reprezentând imaginea ,,României Mari”, în care se regăsesc și teritoriile Republicii Moldova și ale regiunii Cernăuți din Ucraina. În cadrul pliantului a fost regăsit un cod QR ce facea trimitere spre site-ul www.calingeorgescupresedinte.ro”, iar în cuprinsul rechizitoriului la fila 12 este consemnat: “În plan conex, pe portalul Pravda din Republica Moldova, la 01 decembrie 2024, a fost inserat un pliant propagandistic reprezentând imaginea „României Mari” în care se regăsesc teritoriile Republicii Moldova și ale regiunii Cernăuți. În cadrul pliantului a fost regăsit un cod QR care direcționa utilizatorii către site-ul http://www.calingeorgescupresedinte.ro….”
În seara zilei de 16 septembrie 2025, procurorul general Alex-Florin Florența a acordat un interviu jurnalistului Mihai Gâdea, în cadrul emisiunii Sinteza zilei, în care de asemenea și-a exprimat opinia asupra dosarului de urmărire penală nr. 6720/284/P/2024, care a fost trimis în aceeași zi la Curtea de Apel București și urma să primească termen la judecătorul de cameră preliminară (dosar nr. 6008/2/2025).
Abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. i) din Legea nr. 303/2022 raportat la art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală (nerespectarea caracterului nepublic al procedurii din cursul urmăririi penale)
Urmărirea penală are caracter nepublic, iar procurorul este obligat să respecte acest caracter. Opinia procurorului de caz este materializată în actele procedurale întocmite în cauză, iar opinia finală se exprimă numai prin actul de terminare a urmăririi penale. În nici o situație procurorului nu-i este permis să apară în conferințe de presă sau interviuri în care să pledeze pentru acuzare. Justiția se înfăptuiește de instanțele judecătorești, cu respectarea dreptului la un proces echitabil atât pentru inculpat cât și pentru partea vătămată, iar respectarea prezumției de nevinovăție este un aspect esențial al echității procedurii judiciare.
Prin conferința de presă din 16 septembrie 2025, domnul procuror general Alex-Florin Florența a devoalat presei date dintr-un dosar nepublic. Mai mult decât atât, reprezentanților presei procurorul general Alex Florența le-a pus la dispoziție și un material pdf, în care sunt redate pasaje din rechizitoriul nr. 6720/284/2024 (filele 9-14), rechizitoriu care a ajuns de asemenea în toată presa. După cum se poate observa din acest material pdf, pe care îl atașez la prezenta sesizare, în cuprinsul acestuia este inserată chiar o fotografie a domnului Călin Georgescu, inculpat în cauză, care deși beneficiază de prezumția de nevinovăție, consacrată atât constituțional (art. 23 alin. (11), convențional (art. 6 paragraful 2 din CEDO) dar și legal (art. 4 alin. 1 din Noul Cod de procedură penală), este prezentat presei, ca fiind vinovat, deși nicio instanță de judecată încă nu s-a pronunțat asupra vinovăției sale. Prin această conferință de presă, în care pur și simplu a citat amplu din rechizitoriu (filele 9-14), domnul procuror general Alex-Florin Florența a compromis grav și iremediabil dreptul cetățeanului român Călin Georgescu la un proces echitabil. Domnul procuror Alex-Florin Florența l-a declarat apriori vinovat pe domnul Călin Georgescu, solicitând presei să facă public acest verdict, înainte ca o instanță de judecată să pronunțe o hotărâre definitivă de condamnare.
Totodată, prin această conferință de presă, în care așa cum am precizat anterior și vă rog și pe dvs să verificați similitudinea dintre frazele folosite de domnul procuror general și frazele cuprinse în rechizitoriu în secțiunea “III Expunerea detaliată a situației de fapt A. Considerații generale privind contextul factual în care s-au desfășurat evenimentele cercetate”, domnul procuror general a adus o atingere gravă încrederii publice în procurori dar și încrederii că Justiția din România ar fi independentă, precum și încrederii că, în România, cetățenii , care au un proces pe rol, vor avea parte de un proces echitabil, că li se va respecta dreptul la o instanță independentă și imparțială și dreptul la o apărare efectivă, nu doar formală.
Dacă un rechizitoriu și probele administrate la urmărirea penală (transcrierea unor interceptări, declarații de martori, rezultatele unor rapoarte de constatare tehnico – științifică, etc), ajung întâi în spațiul public, fiind puse de procuror la dispoziția presei înainte de a ajunge pe masa judecătorului, înainte ca rechizitoriul să ajungă la inculpat și înainte ca judecătorul de cameră preliminară să se pronunțe asupra legalității actului de sesizare, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, înseamnă că inculpatul este supus judecății publice înainte ca dosarul său să fie examinat de o instanță judecătorească independentă și imparțială, ceea ce contravine art. 1 alin. (2) din Constituția României, care prevede că “România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”.
De asemenea, în debutul interviului, din 16 septembrie 2025, dat jurnalistului Mihai Gâdea, în cadrul emisiunii Sinteza Zilei de la postul TV Antena 3 CNN, când dosarul de u.p. nr. 6720/284/P/2024 abia fusese înregistrat la Curtea de Apel București https://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000452492&id_inst=2 , jurnalistul Mihai Gădea a vorbit despre “stenograme stupefiante”, ceea ce înseamnă că procurorul general Alex-Florin Florența a pus la dispoziția jurnalistului Mihai Gădea rechizitoriul, deși legea nu-i permitea să aibă acces la acesta, nicidecum să-l ofere presei.
Aici este linkul interviului de la Antena 3 CNN.
De asemenea, domnul procuror Alex-Florin Florența a acordat un interviu în data de 24 septembrie 2025 la postul de televiziune Digi 24, la emisiunea Jurnal de seară, moderată de jurnalistul Cosmin Prelipceanu, interviu prin care, de asemenea. a încălcat interdicția de a-și exprima opinia asupra aceluiași dosar.
Abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. c) raportat la art. 232 din Legea 303/2022 (s-a încălcat interdicția de a participa la activități cu caracter politic și de a-și exprima sau manifesta, în orice mod, convingerea politică, în exercitarea atribuțiilor.
Procurorul general Alex-Florin Florența, la conferința de presă din 16 septembrie 2025, în calitatea sa oficială, de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a vorbit despre Războiul hibrid și implicarea Rusiei într-un așa-zis război hibrid împotriva României, care este o teză politică susținută de partidele politice aflate la guvernare, iar Procurorul General nu avea dreptul să iasă într-o conferință de presă în susținerea afirmațiilor coaliției de guvernare. Parchetul General nu are atribuții de a efectua cercetări sociologice sau istorice, ori de a întocmi rapoarte sau informări care să vină în sprijinul puterii politice, care să întărească elementele de propagandă politică ale puterii.
Ceea ce a prezentat in conferința de presă domnul procuror Alex-Florin Florența nu are absolut nicio legătură cu atribuțiile legale ale unui procuror și nici cu cele ale procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ .
Astfel, potrivit art. 67 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară:
“Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuții:
a) efectuează urmărirea penală în cazurile și în condițiile prevăzute de lege și participă, potrivit legii, la soluționarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, conduce și controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
c) sesizează instanțele judecătorești pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercită acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e) participă, în condițiile legii, la ședințele de judecată;
f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege;
g) apără drepturile și interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, ale dispăruților și ale altor persoane, în condițiile legii;
h) acționează pentru prevenirea și combaterea criminalității, sub coordonarea ministrului justiției, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează și prezintă ministrului justiției propuneri în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației în domeniu;
j) verifică respectarea legii la locurile de deținere preventivă;
k) exercită atribuțiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare;
l) exercită orice alte atribuții prevăzute de lege.”
Totodată, aceeași lege, în art. 76-81 prevede care sunt atribuțiile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și citez:
„Articolul 76
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă Ministerul Public în relațiile cu celelalte autorități publice și cu orice persoane juridice sau fizice, din țară sau din străinătate.
Articolul 77
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție exercită, direct sau prin procurori anume desemnați, controlul asupra tuturor parchetelor.
Articolul 78
(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție participă la ședințele Înaltei Curți de Casație și Justiție în Secții Unite, precum și la orice complet al acesteia, când consideră necesar.
(2) În cazul imposibilității de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul său, la ședințele Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute la alin. (1).
Articolul 79
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la ședințele Curții Constituționale, în cazurile prevăzute de lege.
Articolul 80
(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are în structură secții conduse de procurori-șefi, care pot fi ajutați de adjuncți. În cadrul secțiilor sau în coordonarea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pot funcționa servicii și birouri conduse de procurori-șefi.
(2) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează, în condițiile legii, ca structuri cu personalitate juridică, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcția Națională Anticorupție.
Articolul 81
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție emite ordine cu caracter intern.”
După cum se poate observa, nici un procuror cu funcție de execuție, nici procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu are atribuții de a întocmi materiale cu caracter de cercetare sociologică sau istorică și nici de a le prezenta opiniei publice, pentru a susține o narativă îmbrățișată de oamenii politici aflați astăzi la guvernare.
Procurorii nu sunt investiți de lege să susțină o putere politică, nici propagandistic, nici prin instrumentarea unor dosare care să ofere legitimitate puterii politice.
Art. 66 alin. 3 din Legea 304/2022 privind organizarea judiciară prevede foarte clar că:
“(3) Procurorii trebuie să respecte și să apere drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor, să respecte prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, principiul egalității de arme, independența instanțelor și forța executorie a hotărârilor judecătorești definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumția de nevinovăție, caracterul nepublic al urmăririi penale și dreptul nediscriminatoriu la informare.”
Așadar, procurorii în general, dar nici procurorul general nu este îndreptățit de lege să se înscrie în corul propagandiștilor partidelor politice aflate la guvernare.
Dovada că organizarea conferinței de presă din 16 septembrie și interviurile ulterioare date de procurorul general Alex-Florin Florența postului de televiziune Antena 3 CNN și Digi 24 a avut ca unic scop susținerea retoricii politice promovate de coaliția de guvernare și Președintele României Nicușor Dan, potrivit căreia Rusia ar fi fost implicată în alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, o reprezintă numeroasele apariții publice în interviuri, conferințe de presă și declarații de presă ale Președintelui României și exemplific mai jos, prin care toate alegațiile procurorului general Alex-Florin Florența au fost preluate de președintele României în discursuri eminamente politice, în conferințe de presă, interviuri și declarații de presă.
Abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. k) din Legea nr. 303/2022 (imixtiunea în activitatea altui procuror).
Din cele declarate, în conferința de presă din 16 septembrie 2025 și interviurile din 16 septembrie și 24 septembrie 2025, rezultă și căprocurorul general Alex-Florin Florența a intervenit în dosarul de urmărire penală nr. 6720/284/P/2024, cel mai probabil fiind chiar unul dintre redactorii rechizitoriului, faptă interzisă expres de art. 271 lit. k) din Legea nr. 303/2024, care prevede că este abatere disciplinară imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror.
Astfel, potrivit art. 68 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară:
“(2) În efectuarea și supravegherea urmăririi penale, precum și în soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege. Procurorul poate sesiza la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenței și imparțialității procurorilor, intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea și supravegherea urmăririi penale sau în adoptarea soluției.”
Prin urmare, în raport de aceste dispoziții, precum și atribuțiile procurorului general al Parchetului de pe lîngă Înalta curte de casație și Justiție, prevăzute în art. 76-81 din Legea nr. 304/2022, citate mai sus, rezultă că procurorul general nu avea niciun drept să intervină și să influențeze și chiar să redacteze rechizitoriul unui dodar aflat în instrumentarea altor procurori.
Motive privind pe domnii procurori Marius Iacob și Gheorghe Cornescu
Abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. i) raportat la art. 285 alin. 2 din Noul Cod de procedură penală (nerespectarea caracterului nepublic, confidențial al urmăririi penale)
Domnii procurori Marius Iacob și Gheorghe Cornescu nu au respectat obligația de caracterului nepublic și confidențialal urmăririi penale din dosarul nr. 6720/284/P/2024,permițând accesul la lucrările dosarului dar și intervenția în acest dosar, fără drept, a procurorului general Alex Florența, deși art. 271 lit. i) sancționează nerespectarea de către procuror a caracterului confidențial al lucrărilor de urmărire penală.
Potrivit art. 285 alin. 2 din Noul Cod de procedură penală : “Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică.”
Totodată, art. 68 alin. 2 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară prevede:
“(2) În efectuarea și supravegherea urmăririi penale, precum și în soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege. Procurorul poate sesiza la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenței și imparțialității procurorilor, intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea și supravegherea urmăririi penale sau în adoptarea soluției.”
Trebuie observat, de asemenea, că rechizitoriul nr. 6720/284/P/2024 din 15 septembrie 2025, semnat de domnii procurori Marius Iacob ți Gheorghe Cornescu a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, conform art.328 alin.1 Cod procedură penală, de Procurorul Şef Secţie, REMUS-IULIAN POPA.
Procurorul general Alex Florența a devoalat publicului în conferința de presă din 16 septembrie și în interviurile din 16 septembrie și 24 septembrie 2025, date nepublice din dosarul de urmărire penală care era în instrumentarea exclusivă a domnilor procurori Marius Iacob și Gheorghe Cornescu, punând chiar la dispoziția presei rechizitoriul în integralitate, deși dosarul de urmărire penală și rechizitoriul nr. 6720/284/P/2024 nu ar fi trebuit să ajungă niciun moment pe masa procurorului general Alex-Florin Florența
În seara zilei de 16 septembrie 2025, procurorul Alex Florența a participat la un scurt interviu la postul de televiziune Antena 3, la emisiunea Sinteza zilei, moderată de jurnalistul Mihai Gâdea.
În debutul interviului din 16 septembrie 2025, când dosarul abia fusese înregistrat la Curtea de Apel București, jurnalistul Mihai Gădea vorbea despre “stenograme stupefiante”, ceea ce înseamnă că procurorul general Alex Florența a pus la dispoziția ziaristului rechizitoriul, deși legea nu-i permitea nici măcar să aibă acces la acesta, nicidecum să-l ofere presei. Iar toate acestea au putut fi posibile pentru că procurorii de caz Marius Iacob și Gheorghe Cornescu au încălcat obligația legală de păstrare a caracterului nepublic și confidențial al lucrărilor de urmărire penală și puteau sesiza Secția de procurori a Consiliului superior al Magistraturii, în temeiul art. 68 alin. 2 din Legea nr. 304/2022, dacă asupra lor s-ar fi făcut presiuni pentru încălcarea dispozițiilor art. 285 alin. 2 din Noul Cod de procedură penală. Prin urmare, procurorii de caz Marius Iacob și Gheorghe Cornescu divulgând date nepublice și confidențiale din dosarul de urmărire penală nr. 6720/284/2024, procurorului General Alex-Florin Florența, nu numai că au săvârșit abaterea disciplinară prev. de art. 271 lit. i) din Legea nr. 303/2022, dar au compromis grav și iremediabil dreptul cetățeanului românCălin Georgescu la un proces echitabil, dar și încrederea cetățenilor români în corectitudinea procurorilor și încrederea că în România orice persoană poate avea un proces echitabil, în fața unei instanțe independente și imparțiale, nesupusă presiunilor ilegale din partea procurorilor de caz sau procurorilor șefi ori presiunilor presei.
În concluzie, solicit sancționarea disciplinară a
– domnului procuror general Alex-Florin Florențapentru abaterile disciplinare prevăzute de:art. 271 lit. a) cu raportare la art. 233 alin. 1 din Legea nr. 303/2022; art. 271 lit. c) cu raportate la art. 232 din Legea 303/2022; art. 271 lit. i) din Legea nr. 303/2022 raportat la art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală și art. 271 li. k) din Legea 303/2022;
– domnilor procurori Marius Iacob și Gheorghe Cornescupentru săvârșirea abaterii diciplinare prevăzută de art. 271 lit. i) din Legea nr. 303/2022 raportat la art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală.
Atașez prezentei sesizări pdf-ul pus la dispoziția presei de domnul procuror general Alex-Florin Florența, la conferința de presă din 16 septembrie 2025, din care rezultă fără niciun dubiu că domnul procuror general a avut acces ilegal la dosarul de urmărire penală nr. 6720/P/2024, dar și că a fost o exprimare a opiniei sale politice, de susținere a retoricii actualei coaliții de guvernare, privind imixtiunea Federației Ruse în alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, deși faptele reținute în rechizitoriu, pentru care inculpații au fost trimiși în judecată sunt presupus a fi comise la data de 7 și 8 decembrie 2024.
Vă rog să-mi comunicați rezultatele verificărilor și soluția dispusă, prin poștă electronică, la adresa de email……..
Astazi, 25 septembrie 2025, am trimis prin email la CSAT, pe adresa csat@presidency.ro o contestație împotriva secretizării stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024.
Contestația are următorul conținut:
Domnule Președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării
Subsemnata Axinte Lăcrămioara, CNP identificată cu CI seria Nr., eliberat de SPCLEP la data de ,domiciliată în municipiul, în temeiul art. 20 din Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și art. 7 alin. 1 și alin. 1 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, solicit
desecretizarea stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024, ședință care a stat la baza anulării alegerilor prezidențiale din anul 2024, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Motivele de fapt pentru care solicit desecretizarea stenogramei ședinței CSAT sunt următoarele:
La data de 24 noiembrie 2024 a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024.
După anunțarea rezultatului numărării voturilor din primul tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, rezultat afișat pe site-ul AEP, potrivit căruia nici unul dintre candidații partidelor din coaliția de guvernare (PSD-PNL-UDMR) nu s-a clasat pe primele două locuri, la data de 27 noiembrie 2024 Președintele României a convocat o ședință CSAT, la Palatul Cotroceni, pentru data de 28 noiembrie ora 14, având pe ordinea de zi “analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.”, așa cum rezultă din comunicatul de presa publicat pe site-ul https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732713491
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
În cadrul ședinței, reprezentanții autorităților cu atribuții în domeniul apărării, al ordinii publice și al securității naționale au prezentat evaluări cu privire la posibile riscuri la adresa securității naționale, generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.
De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială.
Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.
Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.
Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.
Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.
În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.”
În acest comunicat, din 28 noiembrie 2024, se arată foarte clar că această instituție, respectiv Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are nicio atribuție în desfășurarea procesului electoral.
Potrivit Constituției României și Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui României, singurele instituții cu atribuții în verificarea legalității și corectitudinii procesului electoral al alegerilor prezidențiale sunt: Curtea Constituțională, Biroul electoral Central, Înalta Curte de Casație și Justiție și Autoritatea electorală Permanentă, pe lângă birourile electorale de circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare.
Prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a confirmat și validat rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024 și a stabilit că se va organiza al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine.
Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024.
Totodată, precizăm că Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT.
Prin urmare, după ce Curtea Constituțională a României confirmase și validase rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, stabilise că turul al doilea va avea loc la data de 8 decembrie 2024, la care vor participa primii doi candidați clasați potrivit numărului de voturi valabil exprimate, respectiv domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, prin acest comunicat de presă din 4 decembrie 2024 ni s-a asdus la cunoștință că au fost declasificate de către Președintele României Klaus Johannis, cinci documente clasificate prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024, la solicitarea instituțiilor emitente.
Ca urmare a preluării acestor documente clasificate de către instituțiile de presă, Curtea Constituțională a României, la data de 6 decembrie 2024, pe ascuns, fără a fi anunțat public pe site-ul www.ccr.ro, s-a întrunit în plen și, cu încălcarea Constituției României, a Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui României și Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a sesizat din oficiu și a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024, dispunând ca Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României să fie reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
În considerentele Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 s-a reținut că: „după declasificarea la data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 28 noiembrie 2024 și aducerea acestora la cunoștință publică, Curtea a luat act de conținutul lor. Față de cele prezentate în cuprinsul „Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă, ale Serviciului de Informații Externe, ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de Telecomunicații Speciale, care au fost înregistrate la Administrația prezidențială sub nr.DSN1/1741/4.12.2024, nr.DSN1/1740/4.12.2024, nr.DSN1/1742/4.12.2024 și nr.DSN1/1743/4.12.2024, respectiv nr.DSN1/1701/2.12.2024, Curtea constată că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice.”
Având în vedere consecințele deosebit de grave ale desecretizării unor documente clasificate, prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024, asupra dreptului meu de vot, respectiv anularea ilegală a votului meu valabil exprimat în turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și restrângerea ilegală a dreptului meu de cetățean român cu drept de vot de a vota în data de 8 decembrie 2024, solicit desecretizarea stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024.
În drept, contestația/plângerea mea se întemeiază pe dispozițiile art. 24 alin. 5 și art. 20 din Legea nr. 182//2002 privind protecția informațiilor clasificate, coroborate cu art. 7 alin. 1 și 1 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Astfel, potrivit art. 24 alin. 5 din Legea nr. 182/2002: “Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.”
Totoiodată, potrivit art. 20 din Legea 554/2004: “ Orice persoana fizica sau juridică română poate face contestație la autoritățile care au clasificat informația respectiva, împotriva clasificării informațiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestația va fi soluționată în condițiile legii contenciosului administrativ.”
Astfel, având în vedere că deja au fost desecretizate documentele prezentate în ședința CSAT, nu există niciun motiv pentru care stenograma ședinței ar trebui să rămână clasificată.
De asemenea, având în vedere că, în speță, Consiliul Suprem de apărare a Țării nu avea nicio atribuție în ce privește verificarea legalitații și corectitudinii procesului electoral, cum s-a recunoscut în chiar comunicatul de presă din 28 noiembrie 2024, rezultă fără nicio îndoială că secretizarea stenogramei ședinței a avut ca scop ascunderea încălcării legii, respectiv împiedicarea exercitării drepturilor electorale ale cetățenilor români cu drept de vot, respectiv dreptul de a alege, dar și dreptul de a fi ales a celor doi candidați care se clasaseră pe primele două locuri ca urmare a numărării voturilor valabil exprimate în turul I din 24 noiembrie 2024.
Scopul ilegal al ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 a fost acela de a împiedica alegerea în turul al II-lea al candidatului Călin Georgescu, care se afla pe primul loc în preferințele electoratului, scop care a fost realizat după desecretizarea documentelor despre care se susține în comunicatul de presă din 4 decembrie că ar fi fost prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie, prin anularea întregului proces electoral, de către Curtea Constituțională a României prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Având în vedere că, potrivit art. 385 alin. 1 Cod penal, constituie infracțiune împiedicare , prin orice mijloace, a liberului exercițiu de a alege sau de a fi ales, iar potrivit art. 300 Cod penal, constituie infracțiunea de uzurparea funcției fapta funcționarului public care, în timpul serviciului îndeplinește un act ce nu intră în atribuțiile sale, dacă prin aceasta s-a produs o pagubă sau o vătămare a intereselor legitime ale unei persoane fizice, secretizarea stenogramei sedinței CSAT din 28 noiembrie 2024 era interzisă, așa cum prevede expres art. 24 alin. (5) din Legea nr. 182/2002.
Față de motivarea în fapt și în drept a contestației de față, solicit desecretizarea stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024.
Solicit ca răspunsul la contestația mea să-mi fie comunicat prin email la adresa de poștă electronică , iar stenograma desecretizată să fie publicată pe site-ul administrației prezidențiale în secțiunea dedicata Consiliului suprem de apărare a Țării, așa cum s-a procedat și în cazul documentelor declasificate în 4 decembrie 2024.
Data Semnătura
Domnului Președinte al Consiliului Suprem de apărare a Țării
Axinte10's Blog 