Aviz amatorilor!

Publicat pe februarie 23, 2016 de judecator Lacramioara Axinte

Consiliul Superior al Magistraturii a postat pe pagina principala, la „Noutati”, o hotarare pronuntata in 2013. Sigur, nu inteleg cum ar fi aceasta o noutate. Daca se deschide insa documentul, se poate constata ca este vorba de o hotarare prin care un judecator a fost sanctionat pentru exprimarea unei opinii. http://www.csm1909.ro/csm/index.php?lb=ro http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/22_02_2016__79185_ro.pdf

Publicat în Constitutie, drepturi fundamentale, judecator, Justitie | Lasă un comentariu

Egalitatea in fata legii

Publicat pe februarie 20, 2016 de judecator Lacramioara Axinte

Ce credeti, daca alti judecatori si procurori din Romania ar preda ceva legislatie pe la vreun SRL si pentru asta ar incasa diverse sume de bani, pe care le-ar trece in declaratia de avere, ar primi o hartie de la Agentia Nationala pentru Integritate ca totul este legal?http://www.stiripesurse.ro/informatiile-se-confirma-ce-a-facut-camelia-bogdan-dupa-atacurile-antenelor_983220.html

Asta desi in cazul altor magistrati, ANI a decis altfel?

http://observator.ro/stiri-eveniment-ani-a-mai-gasit-un-magistrat-incompatibil-300866.html

Ce credeti, DNA-ul nu ar incepe urmarirea penala, nu ar cere retinerea si arestarea preventiva si nici trimiterea in judecata, chiar daca in perioada cat s-ar preda legislatia unor SRL-uri, magistratul nu ar fi prezent la serviciu, la parchet sau instanta, dar ar figura prezent pe pontaj si magistratul ar incasa indemnizatie pentru perioada cat a lipsit de la serviciu? Desi in  cazul altui magistrat  aceste lucruri s-au intamplat?

http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=4035

Ce credeti, Consiliul Superior al Magistraturii ar stabili ca e legal sa primesti bani de la SRL-uri, desi a hotarat ca functia de presedinte al Comitetului de parinti pe scoala, la scoala unde copilul judecatorului sau procurorului este elev, functie neremunerata, este incompatibila cu functia de magistrat?http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/16_12_2015__77825_ro.pdf

Consiliul Superior al Magistraturii a mai hotarat si  ca judecatorii si procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare numai din cadrul sistemului judiciar.http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/28_12_2015__77952_ro.pdf

Ce credeti, daca ar ajunge la cunostinta publicului ca un judecator a primit bani de la un SRL, pentru ca predat cursuri de legislatie, iar judecatorul ar face o cerere de aparare a reputatiei, aceasta cerere ar fi admisa de Consiliul Superior al Magistraturii, desi pentru exprimarea unei opinii,  intr-o alta situatie, despre Presedintele unei asociatii profesionale a magistratilor CSM-ul a hotarat ca a incalcat  normelor Codului Deontologic al judecatorilor si procurorilor?http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/16_02_2016__79043_ro.htm

Ce credeti, exista egalitate in fata legii, daca pentru procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a declansat o procedra de selectie dintre procurorii  care „au dovedit integritate şi imparţialitate, precum și un înalt nivel de profesionalism”, dar pentru functia de procuror sef DNA nu este necesara nici o selectie, functia fiind oferita automat de ministrul tehnocrat al justitiei, Raluca Pruna, actualului procuror sef Laura Codruta Kovesi?

http://www.just.ro/ministerul-justitiei-lanseaza-procedura-de-recrutare-pentru-ocuparea-functiei-de-procuror-general-al-parchetului-de-pe-langa-inalta-curte-de-casatie-si-justitie/

http://m.ziare.com/raluca-alexandra-pruna/ministrul-justitiei-vrea-un-nou-mandat-pentru-kovesi-sa-nu-fim-ipocriti-si-sa-ne-jucam-de-a-procedura-1409527-font1

Daca raspunsul nu este da la fiecare dintre aceste intrebari, inseamna ca nu exista egalitate in fata legii, desi aceasta este consfintita in Constitutia Romaniei si este un principiu de baza al statului de drept.

 

 

 

 

 

Publicat în drepturi fundamentale, judecator, Justitie | 3 comentarii

Incotro se indreapta Justitia din Romania?

Publicat pe mai 29, 2015 de judecator Lacramioara Axinte

Cand am timp, ma uit la un post TV: C&I si am observat, lucru pe care il stiam deja, ca, in SUA, nici macar in cazurile de omor multiplu, procurorul nu cere arestarea preventiva a suspectului pe suspiciuni rezonabile, ci doar atunci cand are probe care „leaga” suspectul de crime.  Nu se  cere arestarea preventiva si apoi, cateva luni bune, se chinuie sa stranga probe in acuzare. De ce la noi, in unele parchete, mai ales in DNA, regula este sa se ceara arestarea preventiva, inculpatul este tinut in arest preventiv, in penitenciar, alaturi de condamnatii definitiv, timp in care procurorii  aduna probe?  Si sa nu-mi spuneti ca infractiunile de coruptie sunt mai grave decat infractiunile contra vietii!

Nu cumva judecatorii se vor simti  constransi sa dea o solutie de condamnare, pentru a justifica arestarea preventiva si gandindu-se ca Statul va putea fi obligat la despagubiri?

Inculpatul, arestat preventiv in aceste conditii, beneficiaza in mod real de un proces echitabil?

Si daca judecatorii sunt cu adevarat impartiali si dispun achitarea, este firesc ca procurorii sa nu respecte hotararea definitiva si sa incerce schimbarea solutiei, prin sesizarea Inspectiei judiciare impotriva judecatorilor sau promovarea unei cai extraordinare de atac, pe motiv de recuzare, cand motivul de recuzare trebuia invocat de partea vatamata majora?

Este normal ca un judecator, membru CSM, care trebuie sa apere independenta justitiei, sa declare public ca o persoana achitata, prin hotarare definitiva, nu este nevinovata si ca trebuie sa se verifice cum de s-a ajuns la o asemenea solutie?

Este normal ca, in Raportul de bilant anual al unui parchet (DNA), sa fie criticate hotararile definitive de achitare, folosindu-se termeni ca: hotarare nelegala, interpretare gresita a probelor administrate?

Este normal ca CSM-ul sa nu aiba nici o reactie fata de aceste critici? Procurorii nu trebuie sa respecte hotararile judecatoresti definitive, ei sunt mai presus de lege?

Este normal ca Presedintele ICCJ, care judeca in materie penala, sa nu demisioneze din functie, cand o persoana arestata preventiv, judecata in urma unei plangeri penale formulata de judecatorul suprem, a fost achitata in mod definitiv?

Este normal ca noi, judecatorii, sa asistam pasiv la toate aceste derapaje si lipsa de moralitate?

Incotro se indreapta Justitia din Romania?

Publicat în Uncategorized | 2 comentarii

Alo, CSM, convocati o videoconferinta!

Publicat pe august 22, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

Este strigator la cer! O institutie a Statului Roman, prevazuta de insasi Constitutia Romaniei, refuza sa-si indeplineasca atributiile!

         Atributia principala a acestei institutii este aceea de a garanta independenta justitiei, text expres prevazut in art.133 alin.1  din Constitutie.      Numirea unui judecator (in prezent demisionar) in functia de ministru al  justitiei, este impiedicata de chiar Consiliul Superior al Magistraturii de peste 15 zile.

         Initial, pe 6 august 2012, Sectia pentru judecatori a respins ca inadmisibila cererea  doamnei judecator Pivniceru de detasare din functia de membru CSM la Guvernul Romaniei, in mod nelegal, cu incalcarea art. 38 alin.3 din Regulamentul de Organizare si functionare al CSM, aprobat prin Hotararea Plenului nr. 326 din 24 august 2005.

         Ulterior, pe data de 8 august 2012, doamna judecator si-a dat demisia din functia de membru CSM, pentru a putea fi discutata cererea de detasare de la ICCJ la Guvernul Romaniei.

         In aceeasi zi, CSM-ul publica  un comunicat potrivit caruia doamna judecator Pivniceru nu poate fi numita in functia de ministru al Justitiei, pana ce Plenul nu ia act de demisia din cadrul CSM si ca sedinta nu poate avea loc decat in saptamana 20-24 august.

         Pana in saptamana 20-24 august,  pe site-ul institutiei s-au publicat numeroase comunicate, in care s-a vorbit de “pozitia CSM”, ceea ce inseamna ca membrii CSM au comunicat cumva intre ei, stabilind „o pozitie” a institutiei.

         Plenul CSM nu a fost convocat nici de catre presedintele ori vicepresedintele CSM si nici de majoritatea membrilor, acestia neconsiderand necesara ocuparea fotoliului de ministru al justitiei de o persoana cu puteri depline, Regulamentul de functionare permitand, potrivit art. 13 alin.1,  convocarea Plenului si a Sectiilor, „ori de cate  ori este necesar”.

         Vineri, 17 august. CSM-ul a transmis presei, ca luni, 20 august, nu va avea loc nici o sedinta, sedinta Plenului fiind fixata pentru miercuri, 22 august 2012, ora 10.

Vazand refuzul CSM de a lua act de demisia din CSM, doamna judecator a depus, luni, 20 august 2012,  o cerere de demisie din magistratura.

Un nou comunicat, a informat opinia publica  ca, ”pentru a fi efectivă şi pentru a produce efecte juridice, respectiv pentru ca persoana aflată într-o atare situaţie să nu mai aibă calitatea de magistrat, trebuie ca cererea de demisie să fie prezentată Plenului CSM, reunit în şedinţă. Ulterior, hotărârea Plenului se transmite Preşedintelui României în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie, decret ce se publică în Monitorul Oficial.

Data eliberării din funcţia de magistrat este data publicării decretului în Monitorul Oficial.”    

         Astazi, 22 august 2012, ziua asteptata de tot sistemul judiciar dar si de intreaga societate romneasca, si nu cred ca exagerez deloc, dat fiind interesul presei pentru acest subiect,  patru dintre membrii CSM, trei  procurori si un judecator, membri alesi de Adunarile Generale ale judecatorilor si procurorilor, au refuzat sa se prezinte in Plenul CSM, astfel incat  cvorumul  de 15 prezenti, prevazut de lege, nu a putut fi intrunit.

         Conducerea CSM, atat de viguroasa in comunicate, se declara depasita de situatie si amana sedinta pentru maine, ori vineri, ori cine stie cand, desi acolo, la sediul CSM au fost astazi prezenti judecatori si procurori, din toata tara, care urmau sa sustina interviuri pentru promovarea la ICCJ. Nu a contat, pentru cei patru membri CSM absenti, nici macar acest lucru.

         Membrilor CSM li s-au pus la dispozitie, din bani publici, masini si soferi la scara, locuinte de serviciu, laptopuri si telefoane, ca unor demnitari, statut pe care legea il confera.

         Solicit ca presedinta CSM sa convoace imediat o videoconferinta cu membrii CSM, oriunde or fi in lumea asta, neputand fi considerate motive obiective pentru absenta decat cele medicale grave, cum ar fi starea comatoasa, ori decesul, si nu sunt cinica deloc.

Publicat în Uncategorized | 14 comentarii

Constitutia Romaniei si Legea 303/2004 permit ca un judecator sa fie numit Ministru al Justitiei

Publicat pe august 18, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

Nominalizarea doamnei judecator Mona Pivniceru pentru preluarea portofoliului Justitiei si intarzierea  nescuzabila a Consiliului Superior al Magistraturii, de a lua act de demisie,   au incins spiritele, atat in interiorul sistemului, cat mai ales infara acestuia si au dat nastere la numeroase speculatii, una dintre ele referindu-se la eventualitatea ca CSM va respinge cererea de detasare, invocand dispozitiile art. 125 alin. 3 din Constitutia Romaniei.

Art. 125 alin. 3 din Constitutie prevede urmatoarele:

     “Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.”

Detasarea judecatorilor si procurorilor nu este insa reglementata de Constitutia Romaniei, ci de catre Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care, in art. 58 alin.1, prevede in mod expres posibilitatea ca un judecator sau procuror sa poata fi detasat in orice functie, inclusiv intr-una  de demnitate publica numita, cum este cazul functiei de Ministru al Justitiei.

Textul art. 58 alin.1 din Legea 303/2004 este urmatorul:

“Art. 58 – (1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale.”

Contrar celor hotarate de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii in data de 6 august 2012,  si membrii CSM pot fi detasati, asa cum rezulta din art. 38 alin.2 din Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotararea CSM nr.326/2005, care prevede ca:

    “Judecătorii şi procurorii aleşi membri ai Consiliului pierd această calitate în cazul transferului sau al detaşării în funcţii din afara instanţelor ori, după caz, a parchetelor.”

Prin urmare, atata vreme cat dispozitiile art. 58 alin.1 din Legea 303/2004 nu au fost declarate neconstitutionale si  acestea sunt in vigoare, este exclus ca CSM-ul sa respinga cererea de detasare a doamnei judecator Pivniceru.

Controlul de constitutionalitate a unei dispozitii legale in vigoare intra in atributiile exclusive ale Curtii Constitutionale, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu-si poate depasi atributiile prevazute de lege.

Pe de alta parte, textul art. 125 alin. 3 din Constitutia Romaniei a fost interpretat de Curtea Constitutionala, in Decizia nr. 326 din 14 septembrie 2004, in sensul ca detaşarea unui judecator intr-o alta functie exclude existenţa situaţiei de incompatibilitate, prin faptul că împiedică, pe o perioadă limitată de timp, exercitarea concomitentă a două funcţii.

Iata paragraful intreg din considerentele Deciziei Curtii  Constitutionale nr. 326 din 14 septembrie 2004:

“Funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este incompatibilă cu calitatea de membru al Biroului Electoral Central, întrucât aceasta din urmă reprezintă o împuternicire legală de a face parte dintr-un organism electoral. Incompatibilitatea presupune imposibilitatea exercitării concomitente a două funcţii publice ireconciliabile. Or, în speţă, judecătorul care este desemnat în calitate de membru al Biroului Electoral Central încetează să desfăşoare activitatea de judecată în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar, în virtutea legii, el desfăşoară o altă activitate în cadrul unei alte autorităţi publice. De altfel, în această perioadă de timp, el este considerat detaşat, potrivit articolului 116 alineatul (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, iar detaşarea exclude existenţa situaţiei de incompatibilitate, tocmai prin faptul că împiedică, pe o perioadă limitată de timp, exercitarea concomitentă a celor două funcţii.” „

Practic, odata cu detasarea la o institutie din afara sistemului judiciar,  judecatorul nu mai exercita efectiv functia de judecator, ci doar isi  pastreaza “calitatea” de judecator, asa cum prevede, de altfel, in mod expres  si art. 58 alin.3 din Legea 303/2004.

Fata de cele aratate mai sus, consider ca detasarea unui judecator in functia de Ministru al Justitiei este in acord cu Constitutia Romaniei si  cu Legea 303/2004 privind statutul  judecatorilor si procurorilor.

Publicat în Constitutie, judecator, Justitie, Uncategorized | 13 comentarii

Cum reglementeaza Codul de procedura penala ascultarea si drepturile martorilor

Publicat pe august 18, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

Saptamana aceasta media a fost plina de informatii privind actiuni ale procurorilor DNA de a bate din poarta in poarta, prin satele Romaniei, pentru a-i intreba daca au fost la vot si daca isi recunosc semnatura pe listele electorale permanente ori suplimentare.

Cred ca ar trebui sa recitim, ori poate unii sa citeasca pentru prima data, dispozitiile Codului de procedura penala care reglementeaza ascultarea martorilor dar si dispozitiile care reglementeaza dreptul martorilor la restituirea cheltuielilor facute pentru prezentarea in fata organelor judiciare.

Sectiunea III
Declaratiile martorilor
ART. 78
Martorul
Persoana care are cunostintă despre vreo faptă sau despre vreo împrejurare de natură să servească
la aflarea adevărului în procesul penal poate fi ascultată în calitate de martor.
ART. 79
Ascultarea persoanei obligate a păstra secretul profesional
Persoana obligată a păstra secretul profesional nu poate fi ascultată ca martor cu privire la faptele
si împrejurările de care a luat cunostintă în exercitiul profesiei, fără încuviintarea persoanei sau a
unitătii fată de care este obligată a păstra secretul.
Calitatea de martor are întâietate fată de calitatea de apărător, cu privire la faptele si împrejurările
pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreuneia dintre părŃi.
ART. 80
Ascultarea sotului si a rudelor apropiate
Sotul si rudele apropiate ale învinuitului sau inculpatului nu sunt obligate să depună ca martori.
Organele judiciare vor aduce aceasta la cunostintă persoanelor arătate în alineatul precedent, de
îndată ce au fost îndeplinite dispozitiile alin. 3 din art. 84.
ART. 81
Martor minor
Minorul poate fi ascultat ca martor. Până la vârsta de 14 ani ascultarea lui se face în prezenta unuia
dintre părinti ori a tutorelui sau a persoanei căreia îi este încredintat minorul spre crestere si educare.
ART. 82
Persoana vătămată
Persoana vătămată poate fi ascultată ca martor, dacă nu este constituită parte civilă sau nu participă
în proces ca parte vătămată.
ART. 83
Obligatia de prezentare
Persoana chemată ca martor este obligată să se înfătiseze la locul, ziua si ora arătate în citatie si are
datoria să declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei.
ART. 84
Întrebări prealabile
Martorul este întrebat mai întâi despre nume, prenume, etate, adresă si ocupatie.
În caz de îndoială asupra identitătii martorului, aceasta se stabileste prin orice mijloc de probă.
Martorul va fi apoi întrebat dacă este sot sau rudă a vreuneia dintre părti si în ce raporturi se află cu
acestea, precum si dacă a suferit vreo pagubă de pe urma infractiunii.
ART. 85
Jurământul martorului
Înainte de a fi ascultat, martorul depune următorul jurământ: „Jur că voi spune adevărul si că nu
voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa să-mi ajute Dumnezeu!”
În timpul depunerii jurământului, martorul tine mâna pe cruce sau pe biblie.
Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credintei religioase a
martorului.
Martorului de altă religie decât cea crestină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2. Martorul fără
confesiune va depune următorul jurământ: „Jur pe onoare si constiintă că voi spune adevărul si că nu
voi ascunde nimic din ceea ce stiu”.
Martorii care din motive de constiintă sau confesiune nu depun jurământul vor rosti în fata
instantei următoarea formulă: „Mă oblig că voi spune adevărul si că nu voi ascunde nimic din ceea ce
stiu”.
Situatiile la care se referă alin. 3, 4 si 5 se retin de organul judiciar pe baza afirmaŃiilor făcute de
martor.
După depunerea jurământului sau după rostirea formulei prevăzute în alin. 5, se va pune în vedere
martorului că, dacă nu va spune adevărul, săvârseste infractiunea de mărturie mincinoasă.
Despre toate acestea se face mentiune în declaratia scrisă.
Minorul care nu a împlinit 14 ani nu depune jurământ; i se atrage însă atenŃia să spună adevărul.
ART. 86
Modul si limitele ascultării martorului
Martorului i se face cunoscut obiectul cauzei si i se arată care sunt faptele sau împrejurările pentru
dovedirea cărora a fost propus ca martor, cerându-i-se să declare tot ce stie cu privire la acestea.
După ce martorul a făcut declaratii, i se pot pune întrebări cu privire la faptele si împrejurările care
trebuie constatate în cauză, cu privire la persoana părtilor, precum si în ce mod a luat cunostintă
despre cele declarate.
Dispozitiile art. 71 – 74 se aplică în mod corespunzător si la ascultarea martorului.
ART. 71
Modul de ascultare
Fiecare învinuit sau inculpat este ascultat separat.
În cursul urmăririi penale, dacă sunt mai multi învinuiti sau inculpati, fiecare este ascultat fără să
fie de fată ceilalti.
Învinuitul sau inculpatul este mai întâi lăsat să declare tot ce stie în cauză.
ART. 190
Sumele cuvenite martorului, expertului si interpretului
Martorul, expertul si interpretul chemati de organul de urmărire penală ori de instanta de judecată
au dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, întretinere, locuină si altor cheltuieli necesare,
prilejuite de chemarea lor.
57
Martorul, expertul si interpretul care sunt salariati au dreptul si la venitul de la locul de muncă,
pe durata lipsei de la serviciu, pricinuită de chemarea la organul de urmărire penală sau la instanŃa
de judecată.
Martorul care nu este salariat, dar are venit din muncă, este îndreptătit să primească si o
compensare.
Expertul si interpretul au dreptul si la o retributie pentru îndeplinirea însărcinării date, în cazurile si
condiiile prevăzute prin dispozitii legale.
Sumele acordate potrivit alin. 1, 3 si 4 se plătesc pe baza dispoziiilor luate de organul care a
dispus chemarea si în fata căruia s-a prezentat martorul, expertul sau interpretul, din fondul
cheltuielilor judiciare special alocat. Aceste sume se plătesc martorului imediat după înfătisare, iar
expertului si interpretului, după ce si-au îndeplinit însărcinările.
Suma care reprezintă venitul arătat în alin. 2 se plăteste de cel la care lucrează martorul, expertul
sau interpretul.
Publicat în Constitutie, drepturi fundamentale, Justitie | Etichetat , , , | 10 comentarii

Curatenia in Justitie trebuie inceputa de la varf!

Publicat pe august 16, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

Din nou, conducerea CSM a dovedit ca nu este in vacanta!

Presedinta CSM a publicat  astazi, 16 august,  un comunicat de presa  din care rezulta ca nu va convoca Plenul CSM, asa cum ii cerusera Asociatiile profesionale ale magistratilor,  intr-o scrisoare deschisa, inca din 9 august,  si  Presedintele interimar, intr-o conferinta de presa aseara, decat atunci cand va vrea, iar Biroul de presa a anuntat, intr-un alt comunicat, ca a solicitat  Inspectiei judiciare sa verifice daca declaratiile  Presedintelui interimar, Ministrului Justitiei interimar si ale presedintele  onorific al PSD sunt de natura sa afecteze independenta justitiei.

Dincolo de faptul ca, in speta, conducerea CSM  ignora prevederile art. 124 si 126 din Constitutia Romaniei, ca si ale art. 1 alin. 1 si art. 2 alin.1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, care arata foarte clar ca justitia in Romania este infaptuita doar de instantele de judecata nu si de catre procurori, care “reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, refuzul conducerii CSM, dar si a celorlalti membri,  de a convoca Plenul CSM reprezinta o grava sfidare la adresa judecatorilor si procurorilor care le-au dat votul.

Conducerea CSM se plange de presiuni asupra procurorilor, presiuni ce ar fi fost facute de Ministrul interimar al Justitie, cand doar in vointa CSM a stat si sta numirea unui judecator in aceasta functie.

Asa cum se citeaza de catre Presedinta CSM in comunicatul de astazi, Plenul si Sectiile se convoaca de catre presedintele CSM, de vicepresedinte, sau  de o treime din membri, “ori de cate ori este necesar”.

Prin refuzul membrilor CSM de a convoca Plenul pentru a lua act de demisia doamnei judecator Mona Pivniceru din functia de membru CSM, demisie care a fost inregistrata inca din  data de 8 august,  inseamna ca membrii CSM considera ca nu este necesara rezolvarea situatiei portofoliului justitiei, ocupat de un ministru interimar, si nu sunt de acord cu nominalizarea unui judecator pentru acest portofoliu, avand alte prioritati decat acelea asteptate de sistemul judiciar.

Pentru aceste motive, cred ca se impune sa incepem curatenia chiar de la varf, prin revocarea membrilor CSM.

 

Publicat în Uncategorized | 8 comentarii

Scrisoarea deschisa adresata Consiliului Superior al Magistraturii

Publicat pe august 14, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

Redau mai jos scrisoarea deschisa adresata CSM de cele 2 asociatii profesionale ale magistratilor,  scrisoare care poate fi vizualizata si pe site-ul oficial al AMR.

http://www.asociatia-magistratilor.ro/acasa

AMR 95/09.08.2012 APR 48/09.08.2012

SCRISOARE DESCHISĂ

adresată membrilor Consiliului  Superior  al Magistraturii

Asociația Magistraților din România reprezentată prin Președinte, judecător conferențiar doctor Dan Spânu și Asociația Procurorilor din România reprezentată prin Președinte, procuror conferențiar universitar doctor Constantin Sima, exprimându-ne la solicitarea colegilor noștri magistrați, membri și nemembri ai organizațiilor susnumite, salută nominalizarea doamnei judecator, profesor universitar doctor, Mona Maria Pivniceru pentru funcția de Ministru al Justiției.

Este pentru prima oara în istoria postdecembristă când pentru această înaltă funcție este propus un judecator de carieră, un om ce provine din sistemul judiciar, pe care îl cunoaște în profunzime și ale cărui trepte ierarhice le-a urcat în timp, cu onestitate, profesionalism și probitate morală.

Doamna judecător Mona Maria Pivniceru nu este numai un militant important și curajos pentru independența justiției, așa cum o cunoaște opinia publică, ci și un judecător cu o carieră excepțională în sistemul judiciar și in mediul universitar.

Reputația și credibilitatea sa, respectul de care se bucură în rândul colegilor, a celorlalte profesii juridice, a societății civile și a tuturor celor ce îi cunosc activitatea sunt unanime.

Noi vedem în această desemnare o expresie a normalității, a bunului simt și o premisă ca în funcționarea sistemului judiciar și afirmarea supremației legii evolutiile să fie pozitive, spre o justiție independentă, eficientă, credibilă, cu adevarat europeană.

Considerăm că în împrejurările actuale, lipsa unui titular al portofoliului justiției, starea de provizorat și interimat nu sunt în interesul nimănui. Din acest motiv solicităm tuturor celor implicați – îndeosebi Inaltei Curți de Casație și Justiție precum și Consiliului Superior al Magistraturii – să acționeze cu celeritate pentru rezolvarea aspectelor procedurale prealabile numirii efective în funcția de ministru a doamnei judecător Mona Maria Pivniceru.

Respectarea prevederilor legale în acest sens este absolut necesară, dar ea nu trebuie să aibă nimic în comun cu tergiversarea, formalismul excesiv și lentoarea procedurilor adminstrativ-birocratice.

În acest context, faptul că onoratul Consiliu Superior al Magistraturii a menținut un termen de doua săptamâni pentru a lua act de demisia din acest organism a doamnei judecător Mona Maria Pivniceru – act unilateral de voință- și a discuta detașarea sa, a creat o profundă nemulțumire și nedumerire în rândul magistraților. Cu toții  știm că este perioada de concedii și vacanță judecătorească, dar pentru situații mult mai puțin importante consiliul s-a putut reuni de îndată în ședință extraordinară.

Credem că într-o asemenea situație interesele de grup, orgoliile și motivele străine de buna funcționare a justiției nu au ce căuta, iar onorații membri ai Consiliului Superior al Magistraturii să-și amintească faptul că în forul suprem al puterii judecătorești nu se reprezintă pe sine, ci marele număr de magistrați care i-au ales și în fața cărora răspund pentru îndeplinirea mandatului.

Solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să acționeze cu celeritate în rezolvarea  aspectelor procedurale prealabile numirii colegei noastre în înalta funcție de demnitate de demnitate publică.

Cu deosebită considerație,

Preşedinte interimar AMR                                                              Președinte APR

Jud. conf. univ. dr. Dan SPÂNU                                     proc. conf. univ. dr. Constantin Sima

Publicat în asociatii profesionale, judecator, Justitie | 7 comentarii

Conducerea CSM nu e in vacanta!

Publicat pe august 13, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

Conducerea CSM nu e in vacanta!

Astazi, 13 august 2012, a fost postat pe site-ul institutiei un comunicat de presa, http://www.csm1909.ro/csm/index.php?lb=ro  din care rezulta ca: „conducerea” CSM a sesizat Inspectia judiciara privind „posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afirmaţiile publice de dată recentă” ale unor politicieni, dprintre care si Ministrul interimar al Justitiei, Victor Ponta, desi numirea unui ministru plin la Ministerul Justitiei a stat si sta doar in vointa „conducerii” CSM care nu a facut rechemarea din concediu a membrilor si nu a convocat Plenul, pentru a lua act de demisia doamnei  judecator Pivniceru.

Ce este insa de tot rasul, daca n-ar fi tragic, dat fiind importanta institutiei Consiliul Superior al Magistraturii, este ca, tot astazi, a aparut pe site si un alt comunicat, in care Biroul de presa aduce la cunostinta opiniei publice, tineti-va bine, ca CSM-ul nu se poate „autosesiza” privind scurgerile de informatii recente din dosarele penale ale Parchetului General.

Pana la urma ce inseamna ca: „conducerea” CSM  a cerut Inspectiei judiciare sa faca verificari, asta nu e autosesizare?

Sau CSM-ul se autosesizeaza cand are chef, ori poate interese??!!

Publicat în Uncategorized | 4 comentarii

Cand vom incepe curatenia in propria ograda?

Publicat pe august 11, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

Ieri s-a publicat pe facebook referatul procurorilor de la Parchetul de pe langa ICCJ privind solicitarea ridicarii imunitatii fostului ministru Victor – Paul Dobre. Referatul a fost publicat in fotocopie, singurele date care nu apar in fotocopie fiind doar numele procurorilor si numarul adreselor oficiale ale unor institutii.

O alta publicatie on-line, gandul.info, a publicat un extras din referat, cu mentiunea ca au obtinut referatul in baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public.

Este a n-a oara cand in presa au aparut stenograme ori extrase din referatele procurorilor, desi legea exclude aceste informatii de la punerea la dispozitia publicului, urmarirea penala nu este publica  si procurorii au obligatia prevazuta de lege de a respecta confidentialitatea datelor la care au acces in timpul exercitarii atributiilor de serviciu.

Este inadmisibil ca asemenea lucruri sa fie tolerate la nivelul conducerii Parchetului General si  DNA, iar  CSM-ul sa nu se sesizeze din oficiu  pentru a cere inspectiei judiciare efectuarea de verificari privind modul in care acest referat a ajuns in posesia unor jurnalisti.

Cercetarea trebuie sa fie reala, iar CSM-ul  trebuie sa fie intransigent, pentru ca altfel inseamna ca tolereaza aceste scurgeri si in Romania urmarirea penala se face la televizor si pe facebook.

Cand vom incepe  curatenia in propria ograda?

Publicat în Uncategorized | 4 comentarii