„Natura Albaniei nu este un bun imobiliar personal al guvernului pentru a fi tranzacționat în schimbul favorurilor politice externe.” -Fragment dintr-o scrisoare deschisă a unei coaliții de 20 de ONG-uri internaționale de mediu (2025).

Criticile internaționale la adresa premierului Albaniei Edi Rama în contextul proiectelor Affinity Partners (conduse de Jared Kushner- ginerele Președintelui Donald Trump) s-au intensificat considerabil pe parcursul anului 2025 și în prima jumătate a anului 2026. Acestea nu vizează doar investiția în sine, ci mai ales mecanismele legislative „cu dedicație” care au făcut-o posibilă.
Iată principalele direcții de critică formulate de instituțiile și organizațiile internaționale:

1. Comisia Europeană și „Alinierea la Acquis”

Bruxelles-ul a emis cele mai severe avertismente, având în vedere statutul de țară candidată al Albaniei.

• Modificarea Legii Zonelor Protejate: UE a criticat dur amendamentele din 2024 (Legea 21/2024), care permit construcția de resorturi de 5 stele în parcuri naționale. Comisia a subliniat că această legislație încalcă directivele europene privind habitatele și păsările.
• Statul de Drept: Există îngrijorări majore legate de lipsa de transparență și de „licitațiile cu un singur ofertant”. Criticii sugerează că proiectul a fost negociat în spatele ușilor închise, fără consultare publică reală, ceea ce contravine standardelor de guvernanță cerute pentru aderare.

2. UNESCO și Organizațiile de Mediu

Impactul ecologic asupra peninsulei Zvërnec și a insulei Sazan a mobilizat rețele globale de experți.

• Distrugerea ecosistemelor virgine: Organizații precum RiverWatch și EuroNatur acuză guvernul Rama că sacrifică ultima zonă sălbatică de coastă din Europa pentru profituri pe termen scurt. Peninsula Zvërnec este parte a lagunei Vjosa-Narta, un sit critic pentru biodiversitate.
• Precedentul periculos: UNESCO și-a exprimat îngrijorarea că, prin deschiderea zonelor protejate pentru dezvoltatorii imobiliari, Albania creează un precedent care va duce la degradarea ireversibilă a întregului țărm adriatic.

3. Transparency International și Grupurile Anti-Corupție

Focusul acestor critici este pe relația politică dintre guvernul albanez și familia Trump/Kushner.

• Conflictul de interese: S-a ridicat întrebarea dacă aceste concesii sunt o formă de „diplomație imobiliară” menită să asigure Albaniei influență politică la Washington, indiferent de administrația aflată la putere.
• Lipsa competiției: Criticii internaționali subliniază că terenurile au fost oferite către Affinity Partners fără o competiție deschisă, subminând principiile pieței libere și favorizând clientelismul politic.

4. Presa Internațională de Investigație

Publicații precum The New York Times și Le Monde au publicat analize care pun sub semnul întrebării beneficiile reale pentru cetățenii albanezi.

• „Gentrificarea Coastei”: Se argumentează că aceste proiecte vor crea enclave de lux izolate („gated communities”), care nu vor aduce valoare adăugată economiei locale, ci vor duce la creșterea prețurilor și la exproprierea simbolică a localnicilor de resursele lor naturale. Gentrificarea este procesul prin care un cartier urban degradat sau cu venituri mici este revitalizat prin investiții și atragerea de rezidenți cu stare materială mai bună. Deși crește calitatea locuințelor și infrastructura, fenomenul determină creșterea chiriilor, forțând localnicii inițiali să se mute.

Sinteza principalelor puncte de fricțiune

Instituția	Tipul Criticii	Temerea Principală
Uniunea Europeană	Legislativă/Politică	Îndepărtarea Albaniei de standardele de mediu ale UE.
UNESCO / ONG-uri	Ecologică	Extincția speciilor migratoare din laguna Vjosa-Narta.
Transparency Intl.	Etică	Corupție la nivel înalt și lipsa transparenței în contracte.
Localnici / Activiști	Socială	Pierderea accesului public la plaje și zone naturale.

În ansamblu, criticile internaționale la adresa proiectelor dezvoltate de Affinity Partners în Albania depășesc cu mult sfera ecologiei sau a urbanismului. Ele ating un punct sensibil pentru orice stat candidat la UE: credibilitatea instituțională. În ochii Bruxelles‑ului, ai organizațiilor de mediu și ai presei globale, cazul Sazan-Zvërnec nu este doar o dispută despre turismul de lux, ci un test al capacității Albaniei de a respecta standardele europene privind statul de drept, transparența decizională și protecția patrimoniului natural.

Pe măsură ce investigațiile continuă, iar protestele interne se amplifică, devine tot mai clar că miza nu este doar economică. Este vorba despre modelul de dezvoltare pe care Albania îl alege pentru următoarele decenii: unul bazat pe concesii accelerate și parteneriate opace sau unul ancorat în reguli, consultare publică și protejarea resurselor naturale.

În acest context tensionat, premierul Edi Rama se află în fața unei dileme politice majore: să continue proiectele în forma actuală, riscând deteriorarea relațiilor cu UE, sau să reevalueze cadrul legislativ și contractual pentru a răspunde criticilor internaționale. Indiferent de direcția aleasă, impactul asupra parcursului european al Albaniei va fi semnificativ.

Partea a III‑a a analizei va examina reacțiile interne, inclusiv rolul opoziției, mobilizarea societății civile și implicațiile pentru stabilitatea politică a guvernului Rama.