O investigație de proporții finalizată recent de Corpul de Control al Ministerului Finanțelor, în colaborare cu Autoritatea Vamală Română (AVR), a scos la iveală cifre amețitoare. În perioada 2024-2025, granițele României au fost tranzitate de fluxuri masive de numerar, însumând peste 1,7 miliarde de euro.

Analizele strategice indică tipare de transport extrem de suspecte: rute recurente, fluxuri repetitive și o concentrare uriașă de bani în mâinile unui grup foarte restrâns de persoane. Diagnosticul autorităților? Riscuri majore de spălare a banilor.

Cifrele fenomenului: Peste 7.500 de declarații vamale

În intervalul 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, în bazele de date vamale au fost înregistrate 7.593 de declarații de numerar. Distribuția acestora arată un dezechilibru major între sumele care intră în Uniunea Europeană prin România și cele care ies:

• La intrarea în UE: 5.758 de declarații, cu o valoare totală de 1,261 miliarde de euro.
• La ieșirea din UE: 1.835 de declarații, însumând 511,7 milioane de euro.
• Rămași în România: 749,3 milioane euro.

Ruta banilor: Ucraina, placa turnantă a transporturilor

Analiza geografică a fluxurilor financiare arată trasee bine definite. Ucraina a fost principala țară de proveniență a fondurilor, fiind responsabilă pentru 73% din totalul declarațiilor depuse la intrarea în UE prin România. Topul complet arată astfel:

• Proveniențe principale: Ucraina, Republica Moldova și Turcia.
• Destinații principale: Turcia, Austria și România.

Cele mai utilizate rute identificate de inspectori au fost Ucraina – România – Austria și Ucraina – România – Turcia.

21 de oameni au transportat 64% din banii din Ucraina

Unul dintre cele mai șocante detalii ale raportului arată o concentrare extremă a capitalului. Din totalul de 1.464 de declarații vamale completate de persoane care au intrat în UE din Ucraina, 943 de declarații (adică 64%) au fost depuse de doar 21 de persoane. Acestea au efectuat transporturi repetate de valori foarte mari, funcționând ca niște „curieri” de lux ai numerarului.

Unde s-au concentrat banii? Punctele vamale cheie

Peste 92% din totalul sumelor declarate la nivel național au fost procesate prin doar două birouri vamale din nordul și vestul țării:

1. Biroul Vamal de Frontieră Siret: a înregistrat declarații însumând aproximativ 793,9 milioane de euro.
2. Biroul Vamal de Frontieră Halmeu: a înregistrat aproximativ 362,7 milioane de euro.

Vârful din 2025 și declinul din 2026: Primele capete au căzut

Fenomenul a atins cote alarmante în primăvara anului 2025. Vârful absolut a fost înregistrat între lunile martie și mai 2025, când sumele lunare au explodat: 72 milioane euro în martie, 67 milioane euro în aprilie și aproape 100 milioane euro doar în luna mai.

Coincidență sau nu, aceste sume cash au intrat în România exact în perioada de precampanie și campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025.

Totuși, începând cu luna iunie 2025 și continuând în primele luni ale anului 2026, fluxurile au scăzut drastic. Scăderea a venit ca urmare a intensificării controalelor și a măsurilor de monitorizare stricte luate de Ministerul Finanțelor.

Epurarea instituțională a fost una totală: Nicio persoană care s-a aflat la conducerea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) sau a birourilor responsabile din Vamă în perioada verificată nu mai ocupă astăzi funcții de conducere, toți fiind destituiți în ultimele luni.

Ce urmează? Dosarele au ajuns pe masa procurorilor

Raportul detaliat cu toate constatările Corpului de Control a fost deja trimis autorităților competente în investigarea infracțiunilor economico-financiare.

„Reforma Autorității Vamale Române și consolidarea mecanismelor de control reprezintă una dintre marile priorități strategice ale României. Avem nevoie de o capacitate reală de analiză de risc, de instrumente moderne de monitorizare și de o cooperare instituțională eficientă”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

În prezent, acțiunile de control sunt în plină desfășurare, verificându-se inclusiv modul în care a fost gestionat formularul unic pentru declararea numerarului. Ministerul Finanțelor își reafirmă astfel angajamentul ferm de a proteja integritatea sistemului financiar și de a bloca rețelele transfrontaliere de spălare a banilor.

Cazul celor aproape două miliarde de euro care au traversat România în numerar nu este doar o anomalie statistică – este un semnal de alarmă pentru întregul sistem de control financiar al statului. Investigația deschide o fereastră spre o realitate în care granițele devin coridoare pentru fluxuri opace, iar instituțiile sunt puse la încercare în fața unor rețele care operează la limita legalității.

Rămâne de văzut dacă anchetele penale vor reuși să transforme aceste constatări în răspundere concretă. Pentru moment, România se află într-un punct critic: între nevoia de transparență și presiunea unor interese care traversează frontierele cu valize de bani.