Anularea alegerilor fără cerere și fără temei


ÎNTREBĂRI ȘI SOLICITĂRI pentru Simina Tănăsescu, președinte al Curții Constituționale.

A citit Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, cu modificările și completările ulterioare?

În 6 decembrie 2024, cunoștea că art. 3 din această lege prevedea că, și citez: „Curtea Constituțională, potrivit art. 146 lit. f) din Constituția României, republicată, veghează la respectarea în întreaga țară a prevederilor prezentei legi și confirmă rezultatele sufragiului.”?

Așadar, cei 9 judecători ai Curții Constituționale aveau obligația de a „veghea” la respectarea în întreaga țară a prevederilor Legii nr. 370/2004.

Și ce prevede această lege în ce privește posibilitatea anulării alegerilor?

Ne spune art. 52 și citez:

” (1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

(3) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.”

Este clar ca lumina zilei, pentru absolut oricine știe să citească și nu este analfabet funcțional, că anularea alegerilor se putea dispune de Curtea Constituțională NUMAI în baza unei cereri. Cuvântul „cerere” este repetat de 3 ori în cuprinsul art. 52., respectiv în alin. (2) de două ori: „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de….” și „cererea trebuie motivată….” și încă o dată în alin. (3): ” Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională….”

Ce ne mai spune art. 52?

Că numai „partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri” pot face cerere de anulare a alegerilor.

Ce mai aflăm dacă citim art. 52?

Că cererea de anulare a alegerilor poate fi făcută „în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării”.
Votarea în turul 1 se încheiase în 24 noiembrie 2024, iar votarea în turul al 2-lea abia începuse în 6 Decembrie la secțiile de votare din străinătate.

Citim încă o dată alin. 2 și înțelegem absolut toți, dacă nu suntem analfabeți funcțional că, absolut întotdeauna, „cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază”.

Ce mai prevede art. 52?

Că Curtea Constituțională este obligată să soluționeze CEREREA de anulare a alegerilor „până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.”

Trebuie să ne reamintim că rezultatul alegerilor turului I fusese anunțat în 2 decembrie 2024, când CCR a pronunțat Hotărârea nr. 3, publicată și în Monitorul Oficial, hotărâre prin care s-au validat rezultatele turului I, în care s-a consemnat: „Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie”.

Art. 52 stabilește foarte clar și pe înțelesul tuturor, inclusiv a judecătorilor Curții Constituționale, că se: „anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.”

Așadar, este foarte clar pentru toată lumea că anularea alegerilor se putea dispune numai pentru:

– fraudă la vot;

– fraudă la stabilirea rezultatelor.

Este absolut clar pentru toată lumea că Legea nr. 370/2004 NU PERMITE ANULAREA ALEGERILOR pentru:

– presupuse nereguli în desfășurarea campaniei electorale care au influențat intenția de vot;

– încălcarea legislației privind finanțarea campaniei electorale (Legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale).

Art. 52 din Legea nr. 370/2004 stabilește și ce se întâmplă atunci când Curtea Constituțională anulează alegerile și citez: „În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.”

Acum, după ce am explicat, în detaliu, ceea ce rezultă foarte clar din art. 3 și art. 52 din Legea nr. 370/2004, cer public doamnei Simina Tănăsescu, profesor de drept constituțional și președinte al Curții Constituționale, să explice, foarte clar și pe înțelesul tuturor cetățenilor români, de ce în 6 decembrie 2024 toți cei 9 judecători ai Curții Constituționale au încălcat absolut toate dispozițiile art. 3 și 52 din Legea nr. 370/2004?

Acest articol a fost publicat în Constitutie, Curtea Constituțională, drepturi fundamentale, judecator, Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un comentariu