Constitutia Romaniei si Legea 303/2004 permit ca un judecator sa fie numit Ministru al Justitiei

Publicat pe august 18, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

Nominalizarea doamnei judecator Mona Pivniceru pentru preluarea portofoliului Justitiei si intarzierea  nescuzabila a Consiliului Superior al Magistraturii, de a lua act de demisie,   au incins spiritele, atat in interiorul sistemului, cat mai ales infara acestuia si au dat nastere la numeroase speculatii, una dintre ele referindu-se la eventualitatea ca CSM va respinge cererea de detasare, invocand dispozitiile art. 125 alin. 3 din Constitutia Romaniei.

Art. 125 alin. 3 din Constitutie prevede urmatoarele:

     “Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.”

Detasarea judecatorilor si procurorilor nu este insa reglementata de Constitutia Romaniei, ci de catre Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care, in art. 58 alin.1, prevede in mod expres posibilitatea ca un judecator sau procuror sa poata fi detasat in orice functie, inclusiv intr-una  de demnitate publica numita, cum este cazul functiei de Ministru al Justitiei.

Textul art. 58 alin.1 din Legea 303/2004 este urmatorul:

“Art. 58 – (1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale.”

Contrar celor hotarate de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii in data de 6 august 2012,  si membrii CSM pot fi detasati, asa cum rezulta din art. 38 alin.2 din Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotararea CSM nr.326/2005, care prevede ca:

    “Judecătorii şi procurorii aleşi membri ai Consiliului pierd această calitate în cazul transferului sau al detaşării în funcţii din afara instanţelor ori, după caz, a parchetelor.”

Prin urmare, atata vreme cat dispozitiile art. 58 alin.1 din Legea 303/2004 nu au fost declarate neconstitutionale si  acestea sunt in vigoare, este exclus ca CSM-ul sa respinga cererea de detasare a doamnei judecator Pivniceru.

Controlul de constitutionalitate a unei dispozitii legale in vigoare intra in atributiile exclusive ale Curtii Constitutionale, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu-si poate depasi atributiile prevazute de lege.

Pe de alta parte, textul art. 125 alin. 3 din Constitutia Romaniei a fost interpretat de Curtea Constitutionala, in Decizia nr. 326 din 14 septembrie 2004, in sensul ca detaşarea unui judecator intr-o alta functie exclude existenţa situaţiei de incompatibilitate, prin faptul că împiedică, pe o perioadă limitată de timp, exercitarea concomitentă a două funcţii.

Iata paragraful intreg din considerentele Deciziei Curtii  Constitutionale nr. 326 din 14 septembrie 2004:

“Funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este incompatibilă cu calitatea de membru al Biroului Electoral Central, întrucât aceasta din urmă reprezintă o împuternicire legală de a face parte dintr-un organism electoral. Incompatibilitatea presupune imposibilitatea exercitării concomitente a două funcţii publice ireconciliabile. Or, în speţă, judecătorul care este desemnat în calitate de membru al Biroului Electoral Central încetează să desfăşoare activitatea de judecată în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar, în virtutea legii, el desfăşoară o altă activitate în cadrul unei alte autorităţi publice. De altfel, în această perioadă de timp, el este considerat detaşat, potrivit articolului 116 alineatul (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, iar detaşarea exclude existenţa situaţiei de incompatibilitate, tocmai prin faptul că împiedică, pe o perioadă limitată de timp, exercitarea concomitentă a celor două funcţii.” „

Practic, odata cu detasarea la o institutie din afara sistemului judiciar,  judecatorul nu mai exercita efectiv functia de judecator, ci doar isi  pastreaza “calitatea” de judecator, asa cum prevede, de altfel, in mod expres  si art. 58 alin.3 din Legea 303/2004.

Fata de cele aratate mai sus, consider ca detasarea unui judecator in functia de Ministru al Justitiei este in acord cu Constitutia Romaniei si  cu Legea 303/2004 privind statutul  judecatorilor si procurorilor.

Publicat în Constitutie, judecator, Justitie, Uncategorized | 13 comentarii

Cum reglementeaza Codul de procedura penala ascultarea si drepturile martorilor

Publicat pe august 18, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

Saptamana aceasta media a fost plina de informatii privind actiuni ale procurorilor DNA de a bate din poarta in poarta, prin satele Romaniei, pentru a-i intreba daca au fost la vot si daca isi recunosc semnatura pe listele electorale permanente ori suplimentare.

Cred ca ar trebui sa recitim, ori poate unii sa citeasca pentru prima data, dispozitiile Codului de procedura penala care reglementeaza ascultarea martorilor dar si dispozitiile care reglementeaza dreptul martorilor la restituirea cheltuielilor facute pentru prezentarea in fata organelor judiciare.

Sectiunea III
Declaratiile martorilor
ART. 78
Martorul
Persoana care are cunostintă despre vreo faptă sau despre vreo împrejurare de natură să servească
la aflarea adevărului în procesul penal poate fi ascultată în calitate de martor.
ART. 79
Ascultarea persoanei obligate a păstra secretul profesional
Persoana obligată a păstra secretul profesional nu poate fi ascultată ca martor cu privire la faptele
si împrejurările de care a luat cunostintă în exercitiul profesiei, fără încuviintarea persoanei sau a
unitătii fată de care este obligată a păstra secretul.
Calitatea de martor are întâietate fată de calitatea de apărător, cu privire la faptele si împrejurările
pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreuneia dintre părŃi.
ART. 80
Ascultarea sotului si a rudelor apropiate
Sotul si rudele apropiate ale învinuitului sau inculpatului nu sunt obligate să depună ca martori.
Organele judiciare vor aduce aceasta la cunostintă persoanelor arătate în alineatul precedent, de
îndată ce au fost îndeplinite dispozitiile alin. 3 din art. 84.
ART. 81
Martor minor
Minorul poate fi ascultat ca martor. Până la vârsta de 14 ani ascultarea lui se face în prezenta unuia
dintre părinti ori a tutorelui sau a persoanei căreia îi este încredintat minorul spre crestere si educare.
ART. 82
Persoana vătămată
Persoana vătămată poate fi ascultată ca martor, dacă nu este constituită parte civilă sau nu participă
în proces ca parte vătămată.
ART. 83
Obligatia de prezentare
Persoana chemată ca martor este obligată să se înfătiseze la locul, ziua si ora arătate în citatie si are
datoria să declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei.
ART. 84
Întrebări prealabile
Martorul este întrebat mai întâi despre nume, prenume, etate, adresă si ocupatie.
În caz de îndoială asupra identitătii martorului, aceasta se stabileste prin orice mijloc de probă.
Martorul va fi apoi întrebat dacă este sot sau rudă a vreuneia dintre părti si în ce raporturi se află cu
acestea, precum si dacă a suferit vreo pagubă de pe urma infractiunii.
ART. 85
Jurământul martorului
Înainte de a fi ascultat, martorul depune următorul jurământ: „Jur că voi spune adevărul si că nu
voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa să-mi ajute Dumnezeu!”
În timpul depunerii jurământului, martorul tine mâna pe cruce sau pe biblie.
Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credintei religioase a
martorului.
Martorului de altă religie decât cea crestină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2. Martorul fără
confesiune va depune următorul jurământ: „Jur pe onoare si constiintă că voi spune adevărul si că nu
voi ascunde nimic din ceea ce stiu”.
Martorii care din motive de constiintă sau confesiune nu depun jurământul vor rosti în fata
instantei următoarea formulă: „Mă oblig că voi spune adevărul si că nu voi ascunde nimic din ceea ce
stiu”.
Situatiile la care se referă alin. 3, 4 si 5 se retin de organul judiciar pe baza afirmaŃiilor făcute de
martor.
După depunerea jurământului sau după rostirea formulei prevăzute în alin. 5, se va pune în vedere
martorului că, dacă nu va spune adevărul, săvârseste infractiunea de mărturie mincinoasă.
Despre toate acestea se face mentiune în declaratia scrisă.
Minorul care nu a împlinit 14 ani nu depune jurământ; i se atrage însă atenŃia să spună adevărul.
ART. 86
Modul si limitele ascultării martorului
Martorului i se face cunoscut obiectul cauzei si i se arată care sunt faptele sau împrejurările pentru
dovedirea cărora a fost propus ca martor, cerându-i-se să declare tot ce stie cu privire la acestea.
După ce martorul a făcut declaratii, i se pot pune întrebări cu privire la faptele si împrejurările care
trebuie constatate în cauză, cu privire la persoana părtilor, precum si în ce mod a luat cunostintă
despre cele declarate.
Dispozitiile art. 71 – 74 se aplică în mod corespunzător si la ascultarea martorului.
ART. 71
Modul de ascultare
Fiecare învinuit sau inculpat este ascultat separat.
În cursul urmăririi penale, dacă sunt mai multi învinuiti sau inculpati, fiecare este ascultat fără să
fie de fată ceilalti.
Învinuitul sau inculpatul este mai întâi lăsat să declare tot ce stie în cauză.
ART. 190
Sumele cuvenite martorului, expertului si interpretului
Martorul, expertul si interpretul chemati de organul de urmărire penală ori de instanta de judecată
au dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, întretinere, locuină si altor cheltuieli necesare,
prilejuite de chemarea lor.
57
Martorul, expertul si interpretul care sunt salariati au dreptul si la venitul de la locul de muncă,
pe durata lipsei de la serviciu, pricinuită de chemarea la organul de urmărire penală sau la instanŃa
de judecată.
Martorul care nu este salariat, dar are venit din muncă, este îndreptătit să primească si o
compensare.
Expertul si interpretul au dreptul si la o retributie pentru îndeplinirea însărcinării date, în cazurile si
condiiile prevăzute prin dispozitii legale.
Sumele acordate potrivit alin. 1, 3 si 4 se plătesc pe baza dispoziiilor luate de organul care a
dispus chemarea si în fata căruia s-a prezentat martorul, expertul sau interpretul, din fondul
cheltuielilor judiciare special alocat. Aceste sume se plătesc martorului imediat după înfătisare, iar
expertului si interpretului, după ce si-au îndeplinit însărcinările.
Suma care reprezintă venitul arătat în alin. 2 se plăteste de cel la care lucrează martorul, expertul
sau interpretul.
Publicat în Constitutie, drepturi fundamentale, Justitie | Etichetat , , , | 10 comentarii

Curatenia in Justitie trebuie inceputa de la varf!

Publicat pe august 16, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

Din nou, conducerea CSM a dovedit ca nu este in vacanta!

Presedinta CSM a publicat  astazi, 16 august,  un comunicat de presa  din care rezulta ca nu va convoca Plenul CSM, asa cum ii cerusera Asociatiile profesionale ale magistratilor,  intr-o scrisoare deschisa, inca din 9 august,  si  Presedintele interimar, intr-o conferinta de presa aseara, decat atunci cand va vrea, iar Biroul de presa a anuntat, intr-un alt comunicat, ca a solicitat  Inspectiei judiciare sa verifice daca declaratiile  Presedintelui interimar, Ministrului Justitiei interimar si ale presedintele  onorific al PSD sunt de natura sa afecteze independenta justitiei.

Dincolo de faptul ca, in speta, conducerea CSM  ignora prevederile art. 124 si 126 din Constitutia Romaniei, ca si ale art. 1 alin. 1 si art. 2 alin.1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, care arata foarte clar ca justitia in Romania este infaptuita doar de instantele de judecata nu si de catre procurori, care “reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, refuzul conducerii CSM, dar si a celorlalti membri,  de a convoca Plenul CSM reprezinta o grava sfidare la adresa judecatorilor si procurorilor care le-au dat votul.

Conducerea CSM se plange de presiuni asupra procurorilor, presiuni ce ar fi fost facute de Ministrul interimar al Justitie, cand doar in vointa CSM a stat si sta numirea unui judecator in aceasta functie.

Asa cum se citeaza de catre Presedinta CSM in comunicatul de astazi, Plenul si Sectiile se convoaca de catre presedintele CSM, de vicepresedinte, sau  de o treime din membri, “ori de cate ori este necesar”.

Prin refuzul membrilor CSM de a convoca Plenul pentru a lua act de demisia doamnei judecator Mona Pivniceru din functia de membru CSM, demisie care a fost inregistrata inca din  data de 8 august,  inseamna ca membrii CSM considera ca nu este necesara rezolvarea situatiei portofoliului justitiei, ocupat de un ministru interimar, si nu sunt de acord cu nominalizarea unui judecator pentru acest portofoliu, avand alte prioritati decat acelea asteptate de sistemul judiciar.

Pentru aceste motive, cred ca se impune sa incepem curatenia chiar de la varf, prin revocarea membrilor CSM.

 

Publicat în Uncategorized | 8 comentarii

Scrisoarea deschisa adresata Consiliului Superior al Magistraturii

Publicat pe august 14, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

Redau mai jos scrisoarea deschisa adresata CSM de cele 2 asociatii profesionale ale magistratilor,  scrisoare care poate fi vizualizata si pe site-ul oficial al AMR.

http://www.asociatia-magistratilor.ro/acasa

AMR 95/09.08.2012 APR 48/09.08.2012

SCRISOARE DESCHISĂ

adresată membrilor Consiliului  Superior  al Magistraturii

Asociația Magistraților din România reprezentată prin Președinte, judecător conferențiar doctor Dan Spânu și Asociația Procurorilor din România reprezentată prin Președinte, procuror conferențiar universitar doctor Constantin Sima, exprimându-ne la solicitarea colegilor noștri magistrați, membri și nemembri ai organizațiilor susnumite, salută nominalizarea doamnei judecator, profesor universitar doctor, Mona Maria Pivniceru pentru funcția de Ministru al Justiției.

Este pentru prima oara în istoria postdecembristă când pentru această înaltă funcție este propus un judecator de carieră, un om ce provine din sistemul judiciar, pe care îl cunoaște în profunzime și ale cărui trepte ierarhice le-a urcat în timp, cu onestitate, profesionalism și probitate morală.

Doamna judecător Mona Maria Pivniceru nu este numai un militant important și curajos pentru independența justiției, așa cum o cunoaște opinia publică, ci și un judecător cu o carieră excepțională în sistemul judiciar și in mediul universitar.

Reputația și credibilitatea sa, respectul de care se bucură în rândul colegilor, a celorlalte profesii juridice, a societății civile și a tuturor celor ce îi cunosc activitatea sunt unanime.

Noi vedem în această desemnare o expresie a normalității, a bunului simt și o premisă ca în funcționarea sistemului judiciar și afirmarea supremației legii evolutiile să fie pozitive, spre o justiție independentă, eficientă, credibilă, cu adevarat europeană.

Considerăm că în împrejurările actuale, lipsa unui titular al portofoliului justiției, starea de provizorat și interimat nu sunt în interesul nimănui. Din acest motiv solicităm tuturor celor implicați – îndeosebi Inaltei Curți de Casație și Justiție precum și Consiliului Superior al Magistraturii – să acționeze cu celeritate pentru rezolvarea aspectelor procedurale prealabile numirii efective în funcția de ministru a doamnei judecător Mona Maria Pivniceru.

Respectarea prevederilor legale în acest sens este absolut necesară, dar ea nu trebuie să aibă nimic în comun cu tergiversarea, formalismul excesiv și lentoarea procedurilor adminstrativ-birocratice.

În acest context, faptul că onoratul Consiliu Superior al Magistraturii a menținut un termen de doua săptamâni pentru a lua act de demisia din acest organism a doamnei judecător Mona Maria Pivniceru – act unilateral de voință- și a discuta detașarea sa, a creat o profundă nemulțumire și nedumerire în rândul magistraților. Cu toții  știm că este perioada de concedii și vacanță judecătorească, dar pentru situații mult mai puțin importante consiliul s-a putut reuni de îndată în ședință extraordinară.

Credem că într-o asemenea situație interesele de grup, orgoliile și motivele străine de buna funcționare a justiției nu au ce căuta, iar onorații membri ai Consiliului Superior al Magistraturii să-și amintească faptul că în forul suprem al puterii judecătorești nu se reprezintă pe sine, ci marele număr de magistrați care i-au ales și în fața cărora răspund pentru îndeplinirea mandatului.

Solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să acționeze cu celeritate în rezolvarea  aspectelor procedurale prealabile numirii colegei noastre în înalta funcție de demnitate de demnitate publică.

Cu deosebită considerație,

Preşedinte interimar AMR                                                              Președinte APR

Jud. conf. univ. dr. Dan SPÂNU                                     proc. conf. univ. dr. Constantin Sima

Publicat în asociatii profesionale, judecator, Justitie | 7 comentarii

Conducerea CSM nu e in vacanta!

Publicat pe august 13, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

Conducerea CSM nu e in vacanta!

Astazi, 13 august 2012, a fost postat pe site-ul institutiei un comunicat de presa, http://www.csm1909.ro/csm/index.php?lb=ro  din care rezulta ca: „conducerea” CSM a sesizat Inspectia judiciara privind „posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afirmaţiile publice de dată recentă” ale unor politicieni, dprintre care si Ministrul interimar al Justitiei, Victor Ponta, desi numirea unui ministru plin la Ministerul Justitiei a stat si sta doar in vointa „conducerii” CSM care nu a facut rechemarea din concediu a membrilor si nu a convocat Plenul, pentru a lua act de demisia doamnei  judecator Pivniceru.

Ce este insa de tot rasul, daca n-ar fi tragic, dat fiind importanta institutiei Consiliul Superior al Magistraturii, este ca, tot astazi, a aparut pe site si un alt comunicat, in care Biroul de presa aduce la cunostinta opiniei publice, tineti-va bine, ca CSM-ul nu se poate „autosesiza” privind scurgerile de informatii recente din dosarele penale ale Parchetului General.

Pana la urma ce inseamna ca: „conducerea” CSM  a cerut Inspectiei judiciare sa faca verificari, asta nu e autosesizare?

Sau CSM-ul se autosesizeaza cand are chef, ori poate interese??!!

Publicat în Uncategorized | 4 comentarii

Cand vom incepe curatenia in propria ograda?

Publicat pe august 11, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

Ieri s-a publicat pe facebook referatul procurorilor de la Parchetul de pe langa ICCJ privind solicitarea ridicarii imunitatii fostului ministru Victor – Paul Dobre. Referatul a fost publicat in fotocopie, singurele date care nu apar in fotocopie fiind doar numele procurorilor si numarul adreselor oficiale ale unor institutii.

O alta publicatie on-line, gandul.info, a publicat un extras din referat, cu mentiunea ca au obtinut referatul in baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public.

Este a n-a oara cand in presa au aparut stenograme ori extrase din referatele procurorilor, desi legea exclude aceste informatii de la punerea la dispozitia publicului, urmarirea penala nu este publica  si procurorii au obligatia prevazuta de lege de a respecta confidentialitatea datelor la care au acces in timpul exercitarii atributiilor de serviciu.

Este inadmisibil ca asemenea lucruri sa fie tolerate la nivelul conducerii Parchetului General si  DNA, iar  CSM-ul sa nu se sesizeze din oficiu  pentru a cere inspectiei judiciare efectuarea de verificari privind modul in care acest referat a ajuns in posesia unor jurnalisti.

Cercetarea trebuie sa fie reala, iar CSM-ul  trebuie sa fie intransigent, pentru ca altfel inseamna ca tolereaza aceste scurgeri si in Romania urmarirea penala se face la televizor si pe facebook.

Cand vom incepe  curatenia in propria ograda?

Publicat în Uncategorized | 4 comentarii

Cat de importanta este vacanta?

Publicat pe august 9, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

Printr-un comunicat postat  ieri pe site-ul CSM, http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=91, in care, printre altele, se avertizeaza ca  “Numirea într-o funcţie de demnitate publică a unui judecător în funcţie, fără ca acesta să fi fost detaşat de Consiliul Superior al Magistraturii, în prealabil, în acest scop, contravine dispoziţiilor art. 125 alin. (3) din Constituţia României, republicată şi ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi generează o situaţie de incompatibilitate pentru magistratul respective”, Biroul de Informare  aduce la cunostinta opiniei publice ca Plenul CSM se poate intruni in conditii de cvorum in perioada 20-24 august 2012.

Pana atunci,  situatia portofoliului justitiei ramane in interimatul primului –ministru, Victor Ponta.

Mi se pare inadmisibil ca Plenul CSM sa nu poata fi intrunit decat abia peste doua saptamani,   pentru  ca membrii CSM sunt in vacanta.

Sigur, unii dintre membrii CSM vor spune ca ei sunt in tara si disponibili pentru a reveni oricand in Bucuresti, dar scuzele individuale nu acopera adevarul jenant ca CSM-ului, ca organ colegial, nu-i pasa decat de propria vacanta.

Se pare ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu au auzit de institutia rechemarii din concediu.

Orice functionar sau salariat din Romania poate fi rechemat din concediu, daca situatia o impune. In situatia unui accident colectiv, spre exemplu, toti medicii chirurgi si de urgenta sunt chemati la spital, desi sunt in orele lor libere. In cazul unui dezastru,  jandarmii, pompierii, politistii  sunt chemati toti la serviciu.

Este mai importanta vacanta decat rezolvarea unei situatii  de criza, caci un interimat la MJ. este o situatie de criza?

Este mai importanta vacanta decat urgentarea pasilor necesari pentru ca un judecator, pentru prima data in Romania, sa fie numit Ministru al Justitiei? Este mai importanta vacanta decat finalizarea procedurii de verificare  a bunei reputatii a unui procuror, membru CSM,  suspendat din functie inca din 11 iulie, astfel incat exista riscul neindeplinirii cvorumului legal?

Sper ca membrii CSM sa renunte la confortul propriu, cum fac mai toti judecatorii, procurorii si personalul auxiliar din Romania, care lucreaza ore suplimentare neplatite si renunta la o buna parte din zilele de concediu pentru a-si redacta lucrarile.

Publicat în Inspectia judiciara, judecator, Justitie | 3 comentarii

Fostul Presedinte al Romaniei, printre altele, despre Raportul CE privind MCV

Publicat pe iulie 30, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

N-am avut ragazul pana acum sa citesc aceasta scrisoare, acum am citit-o si sunt perfect de acord cu observatiile facute pe baza Raportului CE.

http://www.cotidianul.ro/scrisoarea-lui-emil-constantinescu-catre-jose-manuel-barroso-presedintele-ce-189763/

Cred ca este de interes si decizia CC nr. 731 din 10 iulie 2012, privind cvorumul necesar la referendumul pentru demiterea presedintelui.

Dupa parerea mea decizia a depasit limitele sesizarii, considerentele sunt contradictorii, dispozitivul este neclar si este  in contradictie cu considerentele (in care se arata in mod expres ca „Legea pentru modificarea art. 10 din Legea 3/2000 este constitutionala” -paragraful 4.) si este absolut nemotivata in drept.

Nicaieri in cuprinsul deciziei nu se indica ce articol din Constitutia Romaniei impune cvorumul despre care se vorbeste in dispozitiv.

O asemenea hotarare, daca ar fi fost pronuntata de judecatori adevarati, adica de cei care alcatuiesc instantele judecatoresti si care infaptuiesc justitia, asa cum arata in mod expres Constitutia Romaniei, ar fi putut atrage cel putin  cercetarea disciplinara a judecatorilor, potrivit modificarilor legislative in materie, recent intrate in vigoare.

http://www.ccr.ro/decisions/pdf/ro/2012/D0731_12.pdf

Publicat în Uncategorized | 5 comentarii

Cazul persoanei lipsite de libertate Carmen Bejan – control detaliat cu lipsuri majore

Publicat pe mai 31, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

Intr-o informare  de presa din data de 24 mai 2012 http://www.just.ro/Sections/Comunicate/Comunicatemai2012/24mai2012v7/tabid/2150/Default.aspx

Ministerul Justitiei anunta ca proaspatul Ministru al Justitiei, Titus Corlatean, a dispus efectuarea  unui control detaliat cu privire la modul de aplicare a regimului de detenţie, respectiv acordarea drepturilor la vizită, inclusiv vizita conjugală, pachete, alimentaţie şi asistenţă medicală (consultaţii medicale, tratamente, evaluări periodice în sistemul penitenciar şi în reţeaua sanitară publică). privind  persoana lipsita de libertate Carmen Satran (fosta Bejan).

Astazi Ministerul Justitiei a dat publicitatii rezultatele controlului, http://www.just.ro/Sections/Comunicate/Comunicatemai2012/31mai2012/tabid/2155/Default.aspx

control care nu a raspuns intrebarii firesti: cum de a ajuns insarcinata Carmen Bejan, daca la momentul arestarii preventive era necasatorita si nu avea prin urmare drept la vizite conjugale, iar casatoria cu o alta persoana lipsita de libertate a avut loc cu putin timp inainte de a naste? http://stirileprotv.ro/stiri/social/carmen-bejan-se-va-casatori-cu-tatal-copilului-ei-au-stabilit-si-care-va-fi-numele-fetitei.html

Ramane fara raspuns si o alta intrebare:  pe ce baza i s-a aprobat  „eliberarea” medicamentului Ciprofloxacin?

Nu s-a stabilit nici cum a fost posibil ca dupa ce „s-a descoperit sarcina”, in luna octombrie 2011 (comunicatul nu indica varsta sarcinii la momentul „descoperirii”), desi a fost consultata in mai multe randuri de medicii penitenciarului cat de  medici din cadrul  de la spitalului clinic  de urgenta Arad, detinutei sa nu i se recomande efectuarea unei ecografii?

Cum a fost posibil ca, la cele 5 ecografii facute in perioada ianuarie -aprilie 2012, sa nu fie descoperita  nici o malformatie a fatului?

A beneficiat cu adevarat persoana lipsita de libertate de asistenta medicala, asa cum prevede Legea privind executarea pedepselor?

Acestea sunt intrebari esentiale dupa parerea mea si au ramas fara raspuns.

Sper ca Ministrul Justitiei sa constate ca acest raport nu este atat de detaliat dupa cum a cerut domnia sa  si sa dispuna completarea acestuia.

Publicat în drepturi fundamentale, Justitie, penitenciare, persoane lipsite de libertatate | 5 comentarii

Asteptarile sistemului judiciar de la noul Ministru desemnat

Publicat pe mai 6, 2012 de judecator Lacramioara Axinte

Caderea guvernului Ungureanu si cu el “vesnicul” ministru al justitiei, Catalin Marian Predoiu, ministru pe care mare parte a celor ce lucreaza in sistemul judiciar nu    l-au agreat, sentiment impartasit reciproc, se pare, ne face sa ne punem intrebarea: Ce asteptari avem noi, judecatorii, procurorii si personalul auxiliar din justitie, de la noul ministru desemnat, daca Guvernul Ponta va fi votat in Parlamentul Romaniei?

Cred ca cea mai mare asteptare este aceea a revizuirii schemelor de personal, insuficiente fata de volumul urias de dosare inregistrate pe rolul instantelor si parchetelor dinRomania. In mod cert, revizuirea schemelor de personal va ramane fara efect daca nu va fi insotita de concursul Consiliului Superior al Magistraturii, singurul organism cu atributii in recrutarea magistratilor.

Noul ministru va trebui sa accepte ca o justitie de calitate  si intr-un termen rezonabil nu poate fi facuta decat cu un numar semnificativ mai mare  de judecatori si procurori.

Parlamentul Romaniei a adoptat patru noi coduri, dintre care doar Codul Civil a intrat in vigoare. Sistemul judiciar nu este pregatit, cu numarul actual de judecatori, procurori si grefieri, pentru aplicarea  celorlalte coduri, nici macar a celui de procedura civila, preconizat a deveni aplicabil la 01.09.2012.

Studiul de impact, platit cu bani grei de fostul Ministru al Justitiei, dar facut dupa ce codurile au fost adoptate,  au relevat necesitatea majorarii schemelor de personal dar si necesitatea alocarii unor sume uriase de bani pentru infrastructura necesara intrarii in vigoare a acestor coduri.

Aplicarea noilor coduri, in lipsa personalului necesar si a infrastructurii corespunzatoare va pune carul inaintea boilor, asa cum a facut ministrul Predoiu, trimitand in Parlament proiectele celor patru coduri fara a se fi intocmit intai studiul de impact, iar rezultatul va fi unul contrar asteptarii populatiei, o justitie la fel de intarziata si de o calitate mult mai proasta.

Pentru a-l convinge pe noul Ministru despre necesitatea adecvarii schemelor de personal, l-as intreba daca, in calitate de justitiabil,  domniei sale i-ar cadea bine sa stie ca dosarul in care este parte, in recurs, este studiat de  fiecare dintre cei trei judecatori ai completului doar  15 minute ori cel mult 30 de minute, iar de judecatorul fondului a fost studiat poate chiar mai putin. 15 minute si apoi gata “vine”  hotararea irevocabila.  15 minute si destinul unui om se poate schimba pentru totdeauna. Ar vrea noul Ministru sa aiba parte de o asemenea justitie?

O alta asteptare este aceea ca Puterea executiva sa nu mai intervina in actul de justitie. Este inacceptabil pentru un stat de drept ca o hotarare judecatoreasca sa poata fi executata silit doar cand vrea Puterea executiva. Orice om de buna credinta dinRomania intelege ca atat Statul roman, cat si alte tari ale lumii traverseaza o grava criza economica. Acesta imprejurare  nu da dreptul executivului sa intervina nelimitat in actul de justitie. O amanare la plata, prin intermediul instantelor judecatoresti, asa cum este in prezent reglementata prin O.G. nr. 22/2002 este  singura compatibila cu statul de drept.

Domnule Ministru, lasati judecatorii sa aprecieze, de la caz la caz,  daca se impune amanarea la plata si pentru un termen rezonabil a obligatiilor Statului fata de orice creditor, nu numai fata de salariati!

O alta asteptare, ce se leaga in mod direct de persoana Ministrului desemnat, este aceea de a fi consecvent propriilor declaratii, in ce priveste modificarile legislative recente in domeniul raspunderii magistratilor.

Domnule Ministru veti avea ocazia sa indreptati erorile vechiului ministru, ori macar sa nu uzati, pe perioada cat veti detine acest portofoliu, de prerogativa de titular al actiunii disciplinare.

Publicat în judecator, Justitie, raspundere magistrati | Un comentariu