Am primit astăzi 14 noiembrie 2025, prin email, răspunsul Inspecției Judiciare la sesizarea mea.
Soluție de clasare, pe 10 pagini, în care procurorul inspector n-a avut măcar curajul să indice denumirea și încadrarea juridică a abaterilor disciplinare pe care le-am reclamat.
Am 15 zile în care por să fac plângere la inspectorul șef.
Astăzi, 3 octombrie 2025, am trimis prin email, la Inspecția judiciară o sesizare impotriva procurorului general Alex Florența și a procurorilor Marius Iacob și Gheorghe Cornescu. Sesizarea are următorul text:
Către:
INSPECȚIA JUDICIARĂ
Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 40, sector 5, București
Tel 021 322 6248; 021 322 6249 www.inspectiajudiciara.ro
registratura@inspectiajudiciara.ro
DOAMNĂ INSPECTOR-ȘEF,
Subsemnata……………………………………., CNP, identificată cu al CI seria ……Nr……., eliberat de ………………………….la data de ……..,domiciliată în ……………,, formulez prezenta sesizare împotriva
1.domnului procuror general Alex-Florin Florența, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 271 lit. a), lit. c ), lit. i) și lit. k) din Legea nr. 303/2022,
2. domnilor procurori Marius Iacob și Gheorghe Cornescu procurori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 271 lit. i) din Legea nr. 303/2022
pentru următoarele
M O T I V E:
- Privind pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție , domnul Alex-Florin Florența.
- abaterea disciplinară prevăzută de art.271 lit. a) raportat la art. 233 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 (nerespectarea interdicției de a-și exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul)
Procurorul general Alex-Florin Florențaa ținut o conferință de presă în data de 16 septembrie2025 pe tema “războiului hibrid” în cadrul căreia a făcut referire la un dosar de urmărire penală instrumentat de alți doi procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta curte de Casație și Justiție, finalizat prin trimiterea în judecată a mai multor persoane (dosarul de urmărire penală nr. 6720/284/P/2024), deși art. 233 alin. (1) din Legea nr. 303/2022interzice ca judecătorii și procurorii să își exprime public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Pe tot parcursul conferinței de presă a reprodus aproape în integralitate capitolul “Considerații generale privind contextul factual în care s-au desfășurat evenimentele cercetate”, aflate la paginile 9-14 din rechizitoriul nr. 6720/284/P/2024 din 15.09.2025, rechizitoriu trimis la Curtea de apel București în aceeași zi, 16 septembrie 2025, așa cum a anunțat chiar în conferința de presă, dar se poate verifica și pe portalul Curții de apel București, unde a primit nr de înregistrare dosar 6008/2/2025.
Conferinta de presă este disponibilă pe Youtube https://www.youtube.com/live/a82P6TNvBxs?si=RqAXHVw00E8343pm
Mai mult decât atât, în aceeași conferință de presă a pus la dispoziția presei un material pdf, având drept copertă “Ministerul Public Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, în care a folosit fragmente din același capitol al rechizitoriului nr. 6720/284/P/2024.
Exemplific: pe pagina 2 a pdf-ului apare scris: “România a fost tința predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024”, iar în rechizitoriu la pagina 9 este scris: “România a fost expusă direct unor amenințări hibride în contextual desfășurării scrutinelor electorale din anul 2024.”
La pagina 26 a pdf-ului apare scris: “ Redirecționează utilizatorii către reclame ce promovează site-uri de tip Doppelganger, care imită elementele de identitate vizuală ale unor site-uri de presă mainstream și instituții guvernamentale. Tehnologia native ads utilizată la nivelul acestui site a fost furnizată de una din cele 4 companii semnalate cu legături în Federația Rusă”, iar în rechizitoriu la pagina 10 apare scris: “Mai mult, infrastructura a asigurat direcționarea utilizatorilor spre anumite site-uri de tip doppelganger, care imitau elementele vizuale ale unor publicații mainstream sau instituții de stat. Astfel, utilizatorii erau redirecționați către site-uri care conțin reclame de tip native ads, furnizate de companii cu legături în Federația Rusă, respectiv AdNow, MGID, Geozo și AdsKeeper. Unele dintre site-urile de tip doppelganger au fost atribuite ethnic ca având IP-uri în Federația Rusă.”
La pagina 33 a pdf-ului este scris: “În contextul premergător scrutinului electoral, această infrastructură a fost activată, cu narative de susținere a candidatului independent. Conex, activitățile de microtargetare au vizat și postarea de materiale video în cadrul rețelelor de socializare, cu scopul de a testa și verifica predispoziția publicului la diferite variații ale narativelor expuse”, iar în rechizitoriu la pagina 11 scrie: “Această activitate a fost desfășurată anterior primului tur de scrutiny prezidențial și a vizat testarea gradului de receptivitate și verificare a susceptibilităților sociale la nivelul comunităților vizate pe nișe emoționale conform acțiunilor de microtargetare, fiind coordonată de pe canalul Telegeam @propagatorcg”. Mai departe, la pagina 34 a pdf-ului apare scris “@propagatorcg și CG11”, iar n rechizitoriu la pagina 11 scrie: “Materialele în cauză au fost realizate sub forma unor videoclipuri scurte, adaptate pentru fiecare platformă, sondaje/exit-polluri fabricate saubannere și imagini cu sigla CG11, numărul 11 fiind asociat poziției candidatului pe buletinului de vot.”
Mai departe, la pagina 36 a pdf-ului este scris: “Exemplu de manipulare. În 01.12.2024, Pravda a promovat la nivelul publicației din Republica Moldova un pliant propagandistic reprezentând imaginea ,,României Mari”, în care se regăsesc și teritoriile Republicii Moldova și ale regiunii Cernăuți din Ucraina. În cadrul pliantului a fost regăsit un cod QR ce facea trimitere spre site-ul www.calingeorgescupresedinte.ro”, iar în cuprinsul rechizitoriului la fila 12 este consemnat: “În plan conex, pe portalul Pravda din Republica Moldova, la 01 decembrie 2024, a fost inserat un pliant propagandistic reprezentând imaginea „României Mari” în care se regăsesc teritoriile Republicii Moldova și ale regiunii Cernăuți. În cadrul pliantului a fost regăsit un cod QR care direcționa utilizatorii către site-ul http://www.calingeorgescupresedinte.ro….”
În seara zilei de 16 septembrie 2025, procurorul general Alex-Florin Florența a acordat un interviu jurnalistului Mihai Gâdea, în cadrul emisiunii Sinteza zilei, în care de asemenea și-a exprimat opinia asupra dosarului de urmărire penală nr. 6720/284/P/2024, care a fost trimis în aceeași zi la Curtea de Apel București și urma să primească termen la judecătorul de cameră preliminară (dosar nr. 6008/2/2025).
- Abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. i) din Legea nr. 303/2022 raportat la art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală (nerespectarea caracterului nepublic al procedurii din cursul urmăririi penale)
Urmărirea penală are caracter nepublic, iar procurorul este obligat să respecte acest caracter. Opinia procurorului de caz este materializată în actele procedurale întocmite în cauză, iar opinia finală se exprimă numai prin actul de terminare a urmăririi penale. În nici o situație procurorului nu-i este permis să apară în conferințe de presă sau interviuri în care să pledeze pentru acuzare. Justiția se înfăptuiește de instanțele judecătorești, cu respectarea dreptului la un proces echitabil atât pentru inculpat cât și pentru partea vătămată, iar respectarea prezumției de nevinovăție este un aspect esențial al echității procedurii judiciare.
Prin conferința de presă din 16 septembrie 2025, domnul procuror general Alex-Florin Florența a devoalat presei date dintr-un dosar nepublic. Mai mult decât atât, reprezentanților presei procurorul general Alex Florența le-a pus la dispoziție și un material pdf, în care sunt redate pasaje din rechizitoriul nr. 6720/284/2024 (filele 9-14), rechizitoriu care a ajuns de asemenea în toată presa. După cum se poate observa din acest material pdf, pe care îl atașez la prezenta sesizare, în cuprinsul acestuia este inserată chiar o fotografie a domnului Călin Georgescu, inculpat în cauză, care deși beneficiază de prezumția de nevinovăție, consacrată atât constituțional (art. 23 alin. (11), convențional (art. 6 paragraful 2 din CEDO) dar și legal (art. 4 alin. 1 din Noul Cod de procedură penală), este prezentat presei, ca fiind vinovat, deși nicio instanță de judecată încă nu s-a pronunțat asupra vinovăției sale. Prin această conferință de presă, în care pur și simplu a citat amplu din rechizitoriu (filele 9-14), domnul procuror general Alex-Florin Florența a compromis grav și iremediabil dreptul cetățeanului român Călin Georgescu la un proces echitabil. Domnul procuror Alex-Florin Florența l-a declarat apriori vinovat pe domnul Călin Georgescu, solicitând presei să facă public acest verdict, înainte ca o instanță de judecată să pronunțe o hotărâre definitivă de condamnare.
Totodată, prin această conferință de presă, în care așa cum am precizat anterior și vă rog și pe dvs să verificați similitudinea dintre frazele folosite de domnul procuror general și frazele cuprinse în rechizitoriu în secțiunea “III Expunerea detaliată a situației de fapt A. Considerații generale privind contextul factual în care s-au desfășurat evenimentele cercetate”, domnul procuror general a adus o atingere gravă încrederii publice în procurori dar și încrederii că Justiția din România ar fi independentă, precum și încrederii că, în România, cetățenii , care au un proces pe rol, vor avea parte de un proces echitabil, că li se va respecta dreptul la o instanță independentă și imparțială și dreptul la o apărare efectivă, nu doar formală.
Dacă un rechizitoriu și probele administrate la urmărirea penală (transcrierea unor interceptări, declarații de martori, rezultatele unor rapoarte de constatare tehnico – științifică, etc), ajung întâi în spațiul public, fiind puse de procuror la dispoziția presei înainte de a ajunge pe masa judecătorului, înainte ca rechizitoriul să ajungă la inculpat și înainte ca judecătorul de cameră preliminară să se pronunțe asupra legalității actului de sesizare, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, înseamnă că inculpatul este supus judecății publice înainte ca dosarul său să fie examinat de o instanță judecătorească independentă și imparțială, ceea ce contravine art. 1 alin. (2) din Constituția României, care prevede că “România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”.
De asemenea, în debutul interviului, din 16 septembrie 2025, dat jurnalistului Mihai Gâdea, în cadrul emisiunii Sinteza Zilei de la postul TV Antena 3 CNN, când dosarul de u.p. nr. 6720/284/P/2024 abia fusese înregistrat la Curtea de Apel București https://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000452492&id_inst=2 , jurnalistul Mihai Gădea a vorbit despre “stenograme stupefiante”, ceea ce înseamnă că procurorul general Alex-Florin Florența a pus la dispoziția jurnalistului Mihai Gădea rechizitoriul, deși legea nu-i permitea să aibă acces la acesta, nicidecum să-l ofere presei.
Aici este linkul interviului de la Antena 3 CNN.
De asemenea, domnul procuror Alex-Florin Florența a acordat un interviu în data de 24 septembrie 2025 la postul de televiziune Digi 24, la emisiunea Jurnal de seară, moderată de jurnalistul Cosmin Prelipceanu, interviu prin care, de asemenea. a încălcat interdicția de a-și exprima opinia asupra aceluiași dosar.
Emisiunea este disponibilă pe youtube la adresa https://www.youtube.com/watch?v=5v1AsejJQd0
- Abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. c) raportat la art. 232 din Legea 303/2022 (s-a încălcat interdicția de a participa la activități cu caracter politic și de a-și exprima sau manifesta, în orice mod, convingerea politică, în exercitarea atribuțiilor.
Procurorul general Alex-Florin Florența, la conferința de presă din 16 septembrie 2025, în calitatea sa oficială, de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a vorbit despre Războiul hibrid și implicarea Rusiei într-un așa-zis război hibrid împotriva României, care este o teză politică susținută de partidele politice aflate la guvernare, iar Procurorul General nu avea dreptul să iasă într-o conferință de presă în susținerea afirmațiilor coaliției de guvernare. Parchetul General nu are atribuții de a efectua cercetări sociologice sau istorice, ori de a întocmi rapoarte sau informări care să vină în sprijinul puterii politice, care să întărească elementele de propagandă politică ale puterii.
Ceea ce a prezentat in conferința de presă domnul procuror Alex-Florin Florența nu are absolut nicio legătură cu atribuțiile legale ale unui procuror și nici cu cele ale procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ .
Astfel, potrivit art. 67 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară:
“Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuții:
a) efectuează urmărirea penală în cazurile și în condițiile prevăzute de lege și participă, potrivit legii, la soluționarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, conduce și controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
c) sesizează instanțele judecătorești pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercită acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e) participă, în condițiile legii, la ședințele de judecată;
f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege;
g) apără drepturile și interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, ale dispăruților și ale altor persoane, în condițiile legii;
h) acționează pentru prevenirea și combaterea criminalității, sub coordonarea ministrului justiției, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează și prezintă ministrului justiției propuneri în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației în domeniu;
j) verifică respectarea legii la locurile de deținere preventivă;
k) exercită atribuțiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare;
l) exercită orice alte atribuții prevăzute de lege.”
Totodată, aceeași lege, în art. 76-81 prevede care sunt atribuțiile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și citez:
„Articolul 76
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă Ministerul Public în relațiile cu celelalte autorități publice și cu orice persoane juridice sau fizice, din țară sau din străinătate.
Articolul 77
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție exercită, direct sau prin procurori anume desemnați, controlul asupra tuturor parchetelor.
Articolul 78
(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție participă la ședințele Înaltei Curți de Casație și Justiție în Secții Unite, precum și la orice complet al acesteia, când consideră necesar.
(2) În cazul imposibilității de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul său, la ședințele Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute la alin. (1).
Articolul 79
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la ședințele Curții Constituționale, în cazurile prevăzute de lege.
Articolul 80
(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are în structură secții conduse de procurori-șefi, care pot fi ajutați de adjuncți. În cadrul secțiilor sau în coordonarea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pot funcționa servicii și birouri conduse de procurori-șefi.
(2) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează, în condițiile legii, ca structuri cu personalitate juridică, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcția Națională Anticorupție.
Articolul 81
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție emite ordine cu caracter intern.”
După cum se poate observa, nici un procuror cu funcție de execuție, nici procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu are atribuții de a întocmi materiale cu caracter de cercetare sociologică sau istorică și nici de a le prezenta opiniei publice, pentru a susține o narativă îmbrățișată de oamenii politici aflați astăzi la guvernare.
Procurorii nu sunt investiți de lege să susțină o putere politică, nici propagandistic, nici prin instrumentarea unor dosare care să ofere legitimitate puterii politice.
Art. 66 alin. 3 din Legea 304/2022 privind organizarea judiciară prevede foarte clar că:
“(3) Procurorii trebuie să respecte și să apere drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor, să respecte prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, principiul egalității de arme, independența instanțelor și forța executorie a hotărârilor judecătorești definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumția de nevinovăție, caracterul nepublic al urmăririi penale și dreptul nediscriminatoriu la informare.”
Așadar, procurorii în general, dar nici procurorul general nu este îndreptățit de lege să se înscrie în corul propagandiștilor partidelor politice aflate la guvernare.
Dovada că organizarea conferinței de presă din 16 septembrie și interviurile ulterioare date de procurorul general Alex-Florin Florența postului de televiziune Antena 3 CNN și Digi 24 a avut ca unic scop susținerea retoricii politice promovate de coaliția de guvernare și Președintele României Nicușor Dan, potrivit căreia Rusia ar fi fost implicată în alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, o reprezintă numeroasele apariții publice în interviuri, conferințe de presă și declarații de presă ale Președintelui României și exemplific mai jos, prin care toate alegațiile procurorului general Alex-Florin Florența au fost preluate de președintele României în discursuri eminamente politice, în conferințe de presă, interviuri și declarații de presă.
https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratiile-de-presa-sustinute-de-presedintele-romaniei-nicusor-dan-la-finalul-participarii-la-conferinta-publica-europa-la-rascruce-securitate-prosperitate-si-viitorul-nostru-comun-europe-at-a-crossroads-security-prosperity-and-our-common-future Așadar, deși faptele pentru care sunt trimiși în judecată inculpații prin rechizitoriul nr. 6720/284/2024 din 15 septembrie 2025, sunt fapte presupus a fi comise în 7 și 8 decembrie 2024, după ce alegerile prezidențiale fuseseră anulate, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, în întreaga conferință de presă din 16 septembrie 2025, procurorul general s-a referit la campania electorala pentru alegerile prezidențiale din 24noiembrie 2024 și presupusa ingerință a Rusiei în aceste alegeri. La fel a făcut și în interviurile acordate posturilor de televiziune Antena 3CNN și Digi 24, acest aspect fiind o dovadă în plus că aceste acțiuni ale domnul Alex-Florin Florența au reprezentat de fapt manifestări politice, de exprimare a susținerii partidelor aflate în coaliția de guvernare și a Președintelui Nicușor-Daniel Dan.
- Abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. k) din Legea nr. 303/2022 (imixtiunea în activitatea altui procuror).
Din cele declarate, în conferința de presă din 16 septembrie 2025 și interviurile din 16 septembrie și 24 septembrie 2025, rezultă și că procurorul general Alex-Florin Florența a intervenit în dosarul de urmărire penală nr. 6720/284/P/2024, cel mai probabil fiind chiar unul dintre redactorii rechizitoriului, faptă interzisă expres de art. 271 lit. k) din Legea nr. 303/2024, care prevede că este abatere disciplinară imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror.
Astfel, potrivit art. 68 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară:
“(2) În efectuarea și supravegherea urmăririi penale, precum și în soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege. Procurorul poate sesiza la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenței și imparțialității procurorilor, intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea și supravegherea urmăririi penale sau în adoptarea soluției.”
Prin urmare, în raport de aceste dispoziții, precum și atribuțiile procurorului general al Parchetului de pe lîngă Înalta curte de casație și Justiție, prevăzute în art. 76-81 din Legea nr. 304/2022, citate mai sus, rezultă că procurorul general nu avea niciun drept să intervină și să influențeze și chiar să redacteze rechizitoriul unui dodar aflat în instrumentarea altor procurori.
Trebuie observat că rechizitoriul nr. 2870/284/P/2024 din 15 septembrie 2025, a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, conform art. 328 alin. (1) Cod procedură penală, de Procurorul Şef Secţie, REMUS-IULIAN POPA, astfel încât domnul procurer general Alex-Florin Florența niciun moment nu ar fi trebuit să aibă acces la acest dosar de urmărire penală.
- Motive privind pe domnii procurori Marius Iacob și Gheorghe Cornescu
- Abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. i) raportat la art. 285 alin. 2 din Noul Cod de procedură penală (nerespectarea caracterului nepublic, confidențial al urmăririi penale)
Domnii procurori Marius Iacob și Gheorghe Cornescu nu au respectat obligația de caracterului nepublic și confidențialal urmăririi penale din dosarul nr. 6720/284/P/2024,permițând accesul la lucrările dosarului dar și intervenția în acest dosar, fără drept, a procurorului general Alex Florența, deși art. 271 lit. i) sancționează nerespectarea de către procuror a caracterului confidențial al lucrărilor de urmărire penală.
Potrivit art. 285 alin. 2 din Noul Cod de procedură penală : “Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică.”
Totodată, art. 68 alin. 2 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară prevede:
“(2) În efectuarea și supravegherea urmăririi penale, precum și în soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege. Procurorul poate sesiza la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenței și imparțialității procurorilor, intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea și supravegherea urmăririi penale sau în adoptarea soluției.”
Trebuie observat, de asemenea, că rechizitoriul nr. 6720/284/P/2024 din 15 septembrie 2025, semnat de domnii procurori Marius Iacob ți Gheorghe Cornescu a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, conform art.328 alin.1 Cod procedură penală, de Procurorul Şef Secţie, REMUS-IULIAN POPA.
Procurorul general Alex Florența a devoalat publicului în conferința de presă din 16 septembrie și în interviurile din 16 septembrie și 24 septembrie 2025, date nepublice din dosarul de urmărire penală care era în instrumentarea exclusivă a domnilor procurori Marius Iacob și Gheorghe Cornescu, punând chiar la dispoziția presei rechizitoriul în integralitate, deși dosarul de urmărire penală și rechizitoriul nr. 6720/284/P/2024 nu ar fi trebuit să ajungă niciun moment pe masa procurorului general Alex-Florin Florența
În seara zilei de 16 septembrie 2025, procurorul Alex Florența a participat la un scurt interviu la postul de televiziune Antena 3, la emisiunea Sinteza zilei, moderată de jurnalistul Mihai Gâdea.
În debutul interviului din 16 septembrie 2025, când dosarul abia fusese înregistrat la Curtea de Apel București, jurnalistul Mihai Gădea vorbea despre “stenograme stupefiante”, ceea ce înseamnă că procurorul general Alex Florența a pus la dispoziția ziaristului rechizitoriul, deși legea nu-i permitea nici măcar să aibă acces la acesta, nicidecum să-l ofere presei. Iar toate acestea au putut fi posibile pentru că procurorii de caz Marius Iacob și Gheorghe Cornescu au încălcat obligația legală de păstrare a caracterului nepublic și confidențial al lucrărilor de urmărire penală și puteau sesiza Secția de procurori a Consiliului superior al Magistraturii, în temeiul art. 68 alin. 2 din Legea nr. 304/2022, dacă asupra lor s-ar fi făcut presiuni pentru încălcarea dispozițiilor art. 285 alin. 2 din Noul Cod de procedură penală. Prin urmare, procurorii de caz Marius Iacob și Gheorghe Cornescu divulgând date nepublice și confidențiale din dosarul de urmărire penală nr. 6720/284/2024, procurorului General Alex-Florin Florența, nu numai că au săvârșit abaterea disciplinară prev. de art. 271 lit. i) din Legea nr. 303/2022, dar au compromis grav și iremediabil dreptul cetățeanului românCălin Georgescu la un proces echitabil, dar și încrederea cetățenilor români în corectitudinea procurorilor și încrederea că în România orice persoană poate avea un proces echitabil, în fața unei instanțe independente și imparțiale, nesupusă presiunilor ilegale din partea procurorilor de caz sau procurorilor șefi ori presiunilor presei.
În concluzie, solicit sancționarea disciplinară a
– domnului procuror general Alex-Florin Florența pentru abaterile disciplinare prevăzute de: art. 271 lit. a) cu raportare la art. 233 alin. 1 din Legea nr. 303/2022; art. 271 lit. c) cu raportate la art. 232 din Legea 303/2022; art. 271 lit. i) din Legea nr. 303/2022 raportat la art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală și art. 271 li. k) din Legea 303/2022;
– domnilor procurori Marius Iacob și Gheorghe Cornescu pentru săvârșirea abaterii diciplinare prevăzută de art. 271 lit. i) din Legea nr. 303/2022 raportat la art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală.
Atașez prezentei sesizări pdf-ul pus la dispoziția presei de domnul procuror general Alex-Florin Florența, la conferința de presă din 16 septembrie 2025, din care rezultă fără niciun dubiu că domnul procuror general a avut acces ilegal la dosarul de urmărire penală nr. 6720/P/2024, dar și că a fost o exprimare a opiniei sale politice, de susținere a retoricii actualei coaliții de guvernare, privind imixtiunea Federației Ruse în alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, deși faptele reținute în rechizitoriu, pentru care inculpații au fost trimiși în judecată sunt presupus a fi comise la data de 7 și 8 decembrie 2024.
Vă rog să-mi comunicați rezultatele verificărilor și soluția dispusă, prin poștă electronică, la adresa de email……..
Data Semnătura
Doamnei Inspector Șef al Inspecției Judiciare.
Axinte10's Blog 