Axinte10's Blog

Ministrul Justiției, Raluca Prună, după postarea de pe facebook, referitoare la scrisorile de susținere pe care i le-ar fi trimis „în bilateral” sute de magistrați, eroare de „traducere” absolut nescuzabilă, dar  care poate explica diferența evidentă dintre percepția internă despre cum merg lucrurile în România și laudele exagerate ori acuzele nemeritate din Rapoartele MCV, continuă să dezinformeze opinia publică.

Într-un interviu acordat  News.ro, Ministrul Justiției a afirmat că, din informațiile pe care le deține MJ, ar exista 60 de magistrați pensionari cu pensii de peste 1 miliard de lei vechi pe lună, așa cum postase în mesajul de pe facebook. și că instituția care deține aceste date este Casa Națională de Pensii.

 Casa Națională de Pensii Publice, într-un răspuns adresat agenției Agerpres,  a comunicat că, la data de 31 mai 2016, cea mai mare pensie din sistemul public de stat este de 28.825 lei și este achitată unei persoane din București.

Prin urmare, nu există nici o pensie de 100.000 lei, cum afirmă Ministrul Raluca Prună.

Această afirmație neadevărată ca și aceea că, în anul 2015, Ministerul Justiției ar fi decontat aproape 10.000.000 euro numai pe chiriile judecătorilor și grefierilor, pentru care nu a prezentat nici un fel de dovezi, dar este posibil să includă și chiriile sutelor de asimilați din Ministerul Justiției, care au aceleași drepturi ca și magistrații, dar  nici pe departe volumul de activitate și responsabilitatea unui judecător, se încadrează în categoria dezinformărilor „livrate” cu bună știință în spațiul public, după modelul practicat în regimul trecut.

Hotărâtă să mă țin de programul stabilit, joi, înainte de 0ra 10, am intrat pe ușa Tribunalului Brașov.

Am avut privilegiul de a cunoaște mai mulți colegi, care au participat la întâlnire alături de dna vicepreședintă a Tribunalului Brașov și de dna președintă a Tribunalului pentu minori și familie.

Discuțiile s-au purtat absolut firesc, fără rețineri, și am abordat o mulțime de subiecte, printre care: reprezentativitatea judecătorilor în cadrul CSM, renunțarea la judecătorii și procurorii detașați în aparatul propriu al CSM, modalitatea de admitere în magistratură,  obținerea gradului profesional al instanței superioare, care nu ar trebui să fie concurs, ci examen,  stabilirea unei distincții între oobținerea gradului profesional și promovrea efectivă,  numirea procurorilor în funcția de judecător, necesitatea eliminării inechităților dintre judecători și procurorii din structurile specializate (în ce privește salarizarea), modificarea prevederilor privind revocarea membrilor CSM, în acord cu Decizia Curții Constituționale,  revederea legislației privind decontarea chiriei, majorarea unor termene de soluționare stabilite de  CPP.

În ce privește decontarea chiriei pentru magistrați, opinia mea este că regula ar trebui să fie acordarea de locuințe de serviciu, iar decontarea chiriei să fie excepția.

La momentul actual, atâta vreme cât nu a existat interes din partea Ministerului Justiției să achiziționeze locuinte de serviciu pentru magistrați, la care au dreptul potrivit legii, nu li se poate reproșa acum  că li se decontează chiria.

Dacă în București,   pentru o garsonieră  de  închiriat pentru studenți, chiria ajunge  la 250 euro, atunci mi se pare că o chirie de 600 euro pentru o locuința decentă, în care să locuiască magistratul împreună cu familia, nu este exagerată.

Cred însă că nu este firesc și nici legal să existe situații în care să beneficieze de decontarea chiriei ambii soți magistrați.

Pentru că discuțiile la Brașov s-au prelungit și încă am mai fi avut multe de discutat, iar la ieșirea din oraș, nu știu de ce am avut impresia că am luat-o pe un drum greșit, motiv pentru care m-am întors din drum,  pierzând minute bune pentru reorientare, am ajuns la Miercurea Ciuc mai târziu decât planificasem.

Cu toate acestea, colegii de la Tribunalul Harghita m-au așteptat și am stat la discuții până după ora 16.

Tema centrală a discuțiilor a fost lipsa răspunderii membrilor CSM, răspundere care ar exista doar dacă revocarea ar fi reglementată într-un mod accesibil.  Posibilitatea revocării ar putea constitui o garanție că membrii aleși nu vor uita cu totul de unde au plecat și cine i-a ales.

Am discutat și despre necesitatea remunerării suplimentare a judecătorilor,  la instanțele unde sunt locuri vacante neocupate vreme îndelungată, întrucât lipsa este suplinită de efortul suplimentar al  judecătorilor în activitate, dar și despre multe alte probleme cum ar fi: șubrezirea statutului judecătorului și  intențiile de modificare a acestuia, volumul crescut de activitate, programul statisEcris, necesitatea ca membrii nou aleși să țină legătura cu instanțele.

La despărțirea de colegii de la Tribunalul Harghita am promis că voi reveni în vizită și mi-aș dori să mă cazez la Tușnad Băi, stațiune pe care am admirat-o doar din mersul mașinii, dar care mi s-a părut un loc perfect pentru odihnă după o activitate  extenuantă.

Mulțumesc colegilor de la cele două Tribunale pentru amabilitatea și căldura cu care m-au primit și promit să nu-i dezamăgesc!

În cea de a treia zi a turneului electoral m-am întâlnit cu colegii de la Tribunalul Vrancea și Tribunalul Covasna.

La Focșani am ajuns cu vre-un sfert de oră înainte de întâlnire, dar am fost întâmpinată cu căldură și amabilitate de d-na prim-grefier și colega dânsei de birou, care m-au rugat la plecare să nu uit, dacă voi ajunge în CSM, de grefieri.

Domnul Președinte al Secției civile m-a invitat în Camera de Consiliu și am constat cu plăcere că au răspuns invitației  multi colegi, cred că aproape toți cei care nu aveau ședințe programate, deși ora întâlnirii a fost destul de matinală, 09:30.

Discuțiile au fost relaxate, colegiale, calde.

Colegii s-au arătat interesați să afle dacă am soluții la problemele cu care se confruntă judecătorii și dacă voi reuși să conving ceilalți membri despre justețea argumentelor mele, în așa fel încât să obținem majoritatea necesară adoptării unei hotărâri.

În opinia mea, soluțiile trebuie găsite prin dialog, consultare, consecvență și răbdare, știut fiind că nimeni nu poate afirma că deține răspunsurile la toate întrebările.

Consider, de asemenea, că în problemele importante, ce țin de statutul profesiei, este necesar ca și membrul CSM să aibă susținerea celor pe care îi reprezintă, altfel sarcina membrului CSM poate deveni aproape imposibilă și lesne de catalogat ca fiind opinie singulară, nu numai în CSM, dar și în sistem.

La Tribunalul Covasna am reușit să ajung mai repede decât ora aproximată (15:00), iar domnul Președinte Nicolae Orășteanu m-a întâmpinat spunându-mi că noul sediu al tribunalului este construit de o firmă din Botoșani. Dacă la aceasta adaug și faptul că dna prim – grefier este din Dorohoi, pot spune că m-am simțit mândră de botosănenii mei.

La întâlnire am avut o discuție ca de la coleg la coleg, nu am avut întotdeauna aceeași opinie, dar am găsit deschidere pentru dialog și aceeași disponibilitate de a cunoaște candidații.

În concluzie, o zi în care am cunoscut colegi minunați, pe care, probabil, altfel n-aș fi avut ocazia să-i cunosc, oameni plini de căldură, pe care mi-ar face plăcere să-i revăd.

Marți, 27 septembrie, la ora 10, am avut întâlnire cu colegii de la Tribunalul Galați, unde am fost primită cu căldură și deschidere la un dialog constructiv.

Am discutat despre o mulțime de probleme, nemulțumiri și îngrijorări, printre care:

-nealocarea nici unui post de judecator  din cele suplimentate prin HG nr.328/2016;

-dimensionarea necorespunzătoare a schemelor de personal;

-criterii necunoscute care stau la baza aprobării cererilor de transfer;

-discriminarea față de asimilați, care pot obține grad profesional corespunzator PICCJ, doar pe baza unei lucrări, spre deosebire de judecători, care pot obține gradul de judecător de ICCJ doar ca urmare a promovarii efective;

-numărul insuficient de grefieri, mai mic decât numărul de judecători;

-volumul crescut de activitate și ca urmare a locurilor rămase vacante, fără ca activitatea suplimentară să fie retribuită in vreun mod.

Colegii au avut și sugestii referitoare, printre altele, la:  instanțele mici, modalității de ocupare a posturilor vacante la instanțele cu deficit cronic de judec[tori, separarea funcțiilor judiciare în penal, standardizarea anumitor hotărâri judecatorești, modificarea CPP în sensul de a nu se mai transcrie declarația incupatului, care oricum se înregistrează audio, ceea ce prelungește foarte mult durata ședinței camerei de consiliu fixată pentru soluționarea propunerii de arestare preventivă, modificarea condițiilor pentru promovarea pe loc.

La plecarea din Galați, pentru că mă lăsase GPS-ul telefonului și am tras pe dreapta, să întreb pe cineva cum sa ies din oraș spre Brăila, un tânăr, aflat la volanul unei mașini inscripționate cu numele unei firme, a fost foarte amabil și s-a oferit să meargă în fața mea, până la ieșirea din oraș.

Și cum lumea e mică și plină de oameni de treabă, în Brăila am cerut din nou ajutorul, pentru a găsi Tribunalul si, spre surprinderea mea, am dat de un dorohoian, vădit încântat că a ajutat o șoferița din Botoșani.

La Tribunalul Brăila am avut onoarea să mă intâlnesc cu colegi minunați, cu care am avut o discuție sinceră, în care am încercat să răspund îndoielilor absolut justificate că viitorii membri CSM vor proceda ca și predecesorii lor, că vor uita toate problemele pe care le-au identificat în campania electorala și că vor întrerupe legatura cu judecatorii care i-au ales.

Colegii de la Brăila au fost interesați să afle și cum îi voi putea convinge pe ceilalți membri CSM să ia in discuție și să insiste în rezolvarea problemelor cu care se confruntă instanțele,  exprimându-și speranța că viitorul CSM va apăra cu adevarat independența judecatorilor,  că vor fi aduse la cunostința publicului realitățile din instanțe și că membrii aleși vor ține legătura cu cei cărora le-au cerut votul.

Le mulțumesc tuturor colegilor care au fost prezenți la  cele două întalniri, dar si colegului Adi Vank, de la Judecătoria Brăila, cu care mi-a facut plăcere să mă revăd!

Dupa cum cred ca se cunoaste deja, actualul CSM nu a reglementat in nici un mod campania electorala dupa desemnarea candidatilor in cadrul alegerilor primare, desi ar fi putut sa organizeze cateva intalniri si dezbateri, pentru a ni se oferi posibilitatea sa ne prezentam programele si ideile, dar si sa ni se asigure egalitate de sanse.

In lipsa acestei posibilitati, am optat sa incep un turneu electoral, in care imi propun sa ajung la cate 2 tribunale intr-o zi lucratoare, fara sansa, totusi, sa reusesc sa vizitez toate tribunalele dn tara.

In prima zi a turneului electoral m-am intalnit cu colegii de la Tribunalul Iasi si Tribunalul Vaslui, oameni minunati, cu care am discutat ca si cand ne-am fi cunoscut dintotdeauna, fara retineri.

Desi prima intalnire, de la Iasi, a fost dimineata, colegii care nu au avut sedinte programate si-au sacrificat din timpul atat de pretios si au acceptat sa ne cunoastem si sa stam de vorba.

Mi-au pus intrebari punctuale, despre cum vad eu, in mod concret, rezolvarea unor probleme, dar au facut si sugestii, mi-au spus ce asteptari au de la viitorul CSM.

Disponibilitate si interes am simtit si din partea colegilor de la Tribunalul Vaslui, care cred ca au fost prezenti toti sau aproape toti la intalnire, ora stabilita fiind mai spre sfarsitul programului.

Am reținut că așteptările colegilor judecători privesc:

-masuri concrete pentru preluarea bugetului instantelor de catre ICCJ;

-cresterea vizibilitatii CSM in spatiul public, comparabil cu vizibilitatea celorlalte doua puteri, mai ales atunci cand sunt atacuri la independenta Justitiei si reputatia sistemului judiciar, simpla postare pe site a unui comunicat nefiind suficienta;

– consultarea de catre membrii CSM a colegilor care le-au acordat votul, atunci cand sunt puse in discutie probleme care ii privesc direct;

– un plan coerent la inceput de an, cu cateva proiecte de realizat si termene clare;

-uniformizarea la nivelul tuturor instantelor a gradelor de complexitate alocate dosarelor nou intrate;

-renuntarea la masurarea „eficientei” instantelor judecatoresti prin programul statisEcris;

-transparenta votului membrilor CSM;

-modificarea legislatiei in sensul ca minorii magistratului sau personalului auxiliar decedat sa aiba dreptul de a ramane in locuinta de serviciu, pana la majorat;

– modificarea codurilor de procedura in ce priveste termenul de redactare a hotararilor, acesta sa fie de 1-3 luni, pentru ca este practic imposibil la instantele mari, cu volum de activitate foarte mare, sa se respecte termenul actual de 30 de zile;

Dupa ce-a de a doua intalnire m-am indreptat spre Galati,unde am ramas peste noapte si am mancat o tocanita vanatoreasca delicioasa, la o autoservire din apropierea Tribunalului, dar si o merdenea foarte buna.

Am fost exclusa de pe grupul de discutii forumuljudecatorilor (unde sunt inscrisi peste 2.000 de magistrati) de un administrator al grupului, judecator la CA Timisoara.
Sigur, acest lucru s-a intamplat dupa ce am publicat interviul pe lumea justitiei si astazi am postat pe acelasi grup un indemn adresat judecatorilor si procurorilor de a participa la intalnirea organizata de CSM pentru a discuta despre Memorandumul pentru Justitie.
Am scris in mesaj ca participarea judecatorilor la aceasta intalnire este esentiala, in conditiile in care au fost invitati doar reprezentantii asociatiilor profesionale si presedintii Curtilor de Apel, iar majoritatea presedintilor de Curte de Apel nu au convocat Adunarile Generale pentru adoptarea Memorandumului.
Cu alte cuvinte, au fost convocati sa discute despre Memorandum, in majoritate, magistrati care nu au declarat ca sustin Memorandumul.
Reprezentantii Asociatiilor profesionale nu trebuie lasati singuri la aceasta intalnire, ei trebuie sustinuti de judecatorii si procurorii care au adoptat in Adunarile Generale Memorandumul privind Justitia!

Un ziarist, într-un articol referitor la utima gafă a ambasadorului Hans Klemm, spunea că  va rămâne o îndoială în legatură cu pregatirea și capacitatea de analiză a ambasadei SUA, locul de unde până acum se credea că se dă ora exactă în România.

Eu aș spune că destul de târziu se îndoiește ziaristul asupra pregătirii și analizei Ambasadei SUA.
Fotografia incriminată a dezvăluit ceva ce un ziarist ar fi trebuit să observe demult, anume că aproape tot discursul și manifestările publice ale ambasadei SUA, de ani buni, au fost găunoase și un amestec nepermis în treburile interne ale României.

Cu toate acestea, la ambasada SUA se înghesuiau politicienii, membrii CSM, președintele ICCJ, procurorul șef DNA și mulți alții.

La ambasada care ne dădea lecții de democrație, dar pentru care respectarea prezumției de nevinovăție nu are nici o valoare, la ambasada care trasa direcții Parlamentului României despre ce legi sau modificări legislative ar trebui să adopte, la  ambasada care sugera cetățenilor României pe cine ar trebui să voteze  la alegerile locale și exemplele pot continua.

Într-o declarație de presă recenta, dată la Cluj Napoca, dar și în cadrul unei emisini televizate, Ministrul Justiției, Raluca Prună, pune la îndoială hotărâri judecătorești definitive, pronunțate în materia liberării condiționate, afirmând că ar exista un blocaj „la nivelul instanţelor care amână aceste persoane în mod repetat, de câteva ori, astfel încât instituţia eliberării devine neinteresantă”.

Aceste declarații afectează credibilitatea  Justiției, care se realizează prin intermediul instanțelor judecătorești și nu prin structurile Ministerului Public (Parchete), dar ar putea fi calificate și presiuni  asupra judecătorilor instanțelor de executare penală, iar Consiliul Superior al Magistraturii ar fi trebuit să anunțe într-un comunicat de presă că a sesizat Inspecția Judiciară pentru a cerceta aceste aspecte.

Din păcate, Consiliul Superior al Magistraturii, mai ales în ultimii ani ai mandatului actual, s-a preocupat aproape în mod exclusiv de apărarea reputației și credibilității unei structuri specializate a Parchetului, nu și de apărarea independenței Justiței, deși rolul de garant al independenței justiției este consacrat atât de lege cât și de Constituția României