Noaptea trecută am avut şi eu un vis!
Visul meu, pe scurt, fără metafore şi pretenţii literare:
Strategie
Luptă
Comunicate
Interviuri
Filme documentare
Statistici
Medalii
Reuniuni
Conferinţe
Intimidare
Victime
Constituţie
Demitere
Victimizare
Independenţă
Partide politice
Negociere
Afiş
Un adevărat coşmar!
Opinia din 19-20 octombrie 2018 (tabel comparativ engleză-română), tradusă cu ajutorul google translate.
Documentul original aici
| 80. As foreseen by the draft amending Law no. 304/2004 (Articles 881 – 889 ), it is proposed that a Section for the investigation of criminal offences in the judiciary (hereinafter “the Section”) be established within the Prosecutor’s Office attached to the High Court of Cassation and Justice. The Section will have exclusive competence for the prosecution of criminal offences committed by judges and prosecutors, including SCM members, even when other persons, in addition to judges and magistrates, are under investigation (this may include, for example, MPs, ministers, local elected officials, civil servants, etc.). The General Prosecutor shall solve conflicts of jurisdiction arising between the new Section and other structures within the Public Ministry. The Section will be managed by a Chief Prosecutor, appointed by the Plenum of the Superior Council of Magistracy, assisted by a deputy chief prosecutor, also appointed by the Plenum of the Superior Council of Magistracy. | 80. Așa cum prevede proiectul de lege nr. 304/2004 (art. 881-889), se propune crearea Secției pentru cercetarea infracțiunilor penale în sistemul judiciar (denumită în continuare „secția”) la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Secția va avea competență exclusivă pentru urmărirea penală a unor infracțiuni săvârșite de judecători și procurori, inclusiv de membrii CSM, chiar dacă alte persoane, în afară de judecători și magistrați, se află în curs de investigare (aceasta poate include, de exemplu, parlamentari, miniștri, aleși funcționari, funcționari publici etc.). Procurorul General va soluționa conflictele de competență care apar între noua Secțiune și alte structuri din cadrul Ministerului Public. Secțiunea va fi condusă de un procuror șef, numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, asistat de un procuror-șef adjunct, numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii |
| 81. The initial proposal, i.e. to establish a separate Directorate for investigating judges and prosecutors (which would have been a separate Prosecutor’s office, such as DNA or DIICOT), was abandoned following strong criticism. It is noted, however, that currently, within the National Anti-Corruption Department, there is a service in charge of investigating corruption offences committed by magistrates. | 81. Propunerea inițială, adică înființarea unei Direcții separate pentru investigarea judecătorilor și a judecătorilorprocurorii (care ar fi fost o procuratură separată, cum ar fi DNA sau DIICOT),a fost abandonat după o critică puternică. Se remarcă totuși că, în prezent, în cadrul sistemului naționalDepartamentul Anticorupție, există un serviciu responsabil cu cercetarea infracțiunilor de corupțiecomise de magistrați. |
| 82. There are different views within judicial circles in Romania on the opportunity and benefits of the new Section. | 82. Există opinii diferite în cadrul cercurilor juridice din România cu privire la oportunitatea și beneficiile noii secții. |
| 83. The establishment of the new structure has raised questions and strong concerns, in particular as regards the reasons for its existence, its impact on the independence of judges and prosecutors and on the public confidence in the criminal justice system and in the Romanian judicial system, more generally.
Possible conflicts of competence with specialised prosecutor’s offices (such as DNA or DIICOT, especially with respect to already well-advanced investigations), and issues of effectiveness of centralising all such investigations in one single location are additional aspects that have raised concern. Finally, but not of a lesser concern, the possible rerouting of high-profile cases of corruption, which are pending with the DNA, has been pointed out as one of the most serious risks entailed, as, together with investigated judges and prosecutors, other persons investigated for corruption will be removed from the specialised jurisdiction of the DNA; this would undermine both DNA’s anti-corruption work and DNA as an institution. |
83. Înființarea noii structuri a ridicat întrebări și preocupări puternice în special în ceea ce privește motivele existenței sale, impactul acesteia asupra independenței judecătorilor și aleprocurorilor și asupra încrederii publicului în sistemul de justiție penală și în general în sistemul judiciar. Posibile conflicte de competență cu procurorii specializați(cum ar fi DNA sau DIICOT, în special în ceea ce privește investigațiile deja avansate);iar problemele de eficiență a centralizării tuturor acestor investigații într-o singură locație suntaspecte suplimentare care au ridicat îngrijorarea. În cele din urmă, dar nu de o preocupare mai mică, posibila redirecționarea cazurilor de corupție de înaltă calitate, în curs de desfășurare cu ADN-ul, a fost subliniatăca unul dintre cele mai grave riscuri implicate, ca, împreună cu judecătorii și judecătorii investigați procurorii, alte persoane cercetate pentru corupție vor fi înlăturate din partea specializată ajurisdicțiiei DNA; acest lucru ar submina atât activitatea anti-corupție a DNA, cât și DNA-ulinstituţie. |
| 84. According to many interlocutors of the Venice Commission, there is no reasonable and objective justification for the necessity of creating a separate structure to investigate offences perpetrated within the judiciary since, despite isolated cases, there appears to be no widespread criminality among Romanian magistrates. According to DNA sources, in 2017, out of 997 defendants sent to trial for offences of high-level corruption, or assimilated, only six were acting as magistrates – three judges and three prosecutors. Consequently, questions have been raised as to the actual purpose of the creation of the new structure, and hence of the choice of applying a different legal treatment, in the framework of a highly sensitive field (criminal prosecution), to magistrates. In addition, singling out judges and prosecutors as the target of a special structure of public prosecution could also be interpreted as acknowledging a phenomenon of widespread corruption and criminality throughout the judiciary; this can only be detrimental to the image of the profession in Romania. | 84. Potrivit mai multor interlocutori ai Comisiei de la Veneția, nu există justificare rezonabilă și obiectivă a necesității creării unei structuri separate pentru investigarea infracțiunilor săvârșită în cadrul sistemului judiciar, deoarece, în ciuda cazurilor izolate, pare să nu existe o răspândire a criminalității în rândul magistraților români. Potrivit surselor DNA, în 2017, din 997 inculpații trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție la nivel înalt sau asimilați, doar șase au acționat ca magistrați – trei judecători și trei procurori. În consecință, au fost ridicate întrebăriîn ceea ce privește scopul real al creării noii structuri și, prin urmare, a alegerii aplicării unui tratament juridic diferit, în cadrul unui domeniu extrem de sensibil (urmărire penală), magistraților. În plus, separarea judecătorilor și a procurorilor ca ținta unei structuri speciale procuratura publică ar putea fi interpretată și ca recunoașterea unui fenomen larg răspândit a corupției și criminalității în sistemul judiciar; acest lucru nu poate decât să fie în detrimentul imaginii profesiei în România. |
| 85. Evidently, the organisation and structure of the Public Prosecution Service is a matter for the competent national authorities to decide. Also, the legislator’s concern for providing, in the framework of the proposed new Section, effective procedural guarantees to the magistrates concerned, is to be welcomed. | 85. Evident, organizarea și structura Serviciului de urmărire penală este o problemă a autoritățile naționale competente să decidă. De asemenea, preocuparea legiuitorului de a furniza, în cadrul secției nou propuse, garanții procedurale eficiente pentru magistrați este binevenită. |
| 86. This is the case, in particular, of the involvement of the SCM in the appointment of the Section’s Chief prosecutor, as well as of prosecutors employed by the Section, through a projectbased competition organised by a special commission to be set up within the Council, as well as in their revocation. The Deputy Chief Prosecutor will be appointed by the SCM Plenum, upon motivated proposal by the Chief Prosecutor of the Section, from the prosecutors already appointed within the Section. The involvement of the Plenum (i.e., judges and prosecutors) is important since, although in the hands of the Chief prosecutor, the Section will deal with both prosecutors and judges (see proposed Articles 883 to 885 of Law no. 304). | 86. Acesta este, în special, cazul implicării CSM în numirea Procurorului șef al Secției, precum și a procurorilor angajați de secție, printr-un concurs bazat pe proiecte organizat de o comisie specială care urmează să fie înființată în cadrul Consiliului, precum și în revocarea lor. Procurorul Șef adjunct va fi numit de Plenul CSM, la propunerea motivată a procurorului șef al secției, dintre procurorii déjà numit în cadrul Secției. Implicarea Plenului (adică judecătorii și procurorii) este importantă, deși în mâinile procurorului șef, secția se va ocupa atât de procurori cât și de judecători (a se vedea articolele 883-885 din propunerea de lege 304). |
| 87. Also, the precise description in the law of the criteria (including at least 18 years seniority as a prosecutor) and procedural conditions for selecting the best candidates provides for some important guarantees of quality, and hopefully of impartiality, for appointments in this sensitive section. | 88. De asemenea, descrierea exactă în lege a criteriilor (inclusiv cel puțin 18 ani vechimeîn calitate de procuror) și condițiile procedurale pentru selectarea celor mai buni candidați constituie câteva garanții importante de calitate și, sperăm, de imparțialitate, pentru numiri în aceast sensibilă secție. |
| 88. That being so, the Explanatory note to the draft law is silent on the reasons motivating the creation of the new Section. At the same time, the relevance of reported examples of recent abuses by prosecutors in the current framework (cases of judges being investigated for the content of their judicial decisions), which has been invoked as justifying the need for such structure, has been disputed. | 88. În acest sens, nota explicativă la proiectul de lege nu conține niciun motiv pentru motivareacrearea noii Secții. În același timp, relevanța exemplelor raportate recent a abuzurile din partea procurorilor în actualul cadru (cazurile de judecători care au făcut obiectul unei investigații pentru conținutul deciziilor lor judiciare), care a fost invocată ca justificând necesitatea unor astfel de decizii privind această structură, a fost contestată. |
| 89. One may wonder whether the recourse to specialised anti-corruption prosecutors, with increased procedural safeguards for investigated judges and prosecutors, without creating a special structure for this purpose, would not be a more appropriate solution, if the objective of the legislator is indeed to combat and sanction corruption within the judiciary. The Venice Commission has acknowledged, in its work, the advantages of the recourse to specialised prosecutors, associated with appropriate judicial control, for investigating very particular areas or offences including corruption, money laundering, trading of influence etc. Otherwise, for other offences, the regular jurisdiction framework should be applicable, as for all other Romanian citizens. | 89. Se poate întreba dacă recurgerea la procurorii specializați în domeniul combaterii corupției, cugaranții procedurale sporite pentru judecătorii și procurorii investigați, fără a crea o structură specială în acest scop, nu ar fi o soluție mai potrivită, dacă obiectivul legiuitorul este într-adevăr să combată și să sancționeze corupția în cadrul sistemului judiciar.Comisiade la Venetia a recunoscut, în activitatea sa, avantajele recurgerii la o specializare a procurorilor, asociați cu un control jurisdicțional adecvat, pentru investigarea unor domenii sau domenii foarte specificeinfracțiunilor, inclusiv corupția, spălarea banilor, tranzacționarea influenței etc. În caz contrar, pentru alte infracțiuni, ar trebui să se aplice cadrul regulat de jurisdicție, ca și în cazul tuturor celorlalți cetățeni români. |
| 90. In these circumstance, while the choice of the means for fighting against offenses belongs to the national legislator, existing fears that the new structure would serve as an (additional) instrument to intimidate and put pressure on judges and prosecutors – especially if coupled with other new measures envisaged in their respect, such as the new provisions on magistrates’ material liability – may be seen as legitimate and should not be ignored. Additional consultations, effective and comprehensive, with the profession, should help to identify the most suitable framework for combating offences, including corruption within the judiciary. In any event, the adherence of the profession to the proposed model is an essential precondition for its effectiveness. | 90. În aceste circumstanțe, în timp ce alegerea mijloacelor de combatere a infracțiunilor aparține legiuitorului național, temerile existente că noua structură ar servi ca un instrument (suplimentar) pentru a intimida și a exercita presiuni asupra judecătorilor și procurorilor – în special dacă este cuplat cu alte măsuri noi avute în vedere în privința lor, cum ar fi noile dispoziții privind răspunderea materială a magistraților – poate fi văzută ca legitimă și nu trebuie ignorată. Consultări suplimentare,eficiente și cuprinzătoare, cu profesia, ar trebui să contribuie la identificarea celui mai potrivitcadru pentru combaterea infracțiunilor, inclusiv a corupției în cadrul sistemului judiciar. În orice caz,aderarea profesiei la modelul propus este o condiție esențială pentru aceasta eficacitate. |
| 165. The Venice Commission therefore recommends to Romanian authorities to:
…………………………………………………………… – Reconsider the proposed establishment of a separate prosecutor’s office structure for the investigation of offences committed by judges and prosecutors; the recourse to specialized prosecutors, coupled with effective procedural safeguards appears as a suitable alternative in this respect ; |
Prin urmare, Comisia de la Veneția recomandă autorităților române:……………………………………………………….- Reconsiderarea înființării propunerii unei structuri separate a procuraturii pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori; recursul la procurorii speciali, împreună cu garanții procedurale eficiente, apar ca alternativă adecvată în acest sens; |
Pentru cine se îngrijorează că Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvernul României ar aduce modificări spectaculoase în ce priveşte atribuţiile secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se impun câteva clarificări:
Chiar dna judecător Andrea Chis, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care s-a dovedit a fi de-a lungul vremii un critic vehement al modificarilor aduse legilor justiţiei prin pachetul legilor de modificare de anul trecut, într-un interviu dat unui site de presă, la întrebarea dacă secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie a confirmat temerile exprimate de Comisia de la Veneţia că va periclita independenţa magistraţilor, a recunoscut că „Ceea ce s-a urmarit a fost numirea acestor procurori de catre o comisie compusa din membri CSM, care sa ofere garantii mai mari decat ministrul Justitiei, parte din executiv. Doar solutiile instantelor privind actele acestui parchet pot confirma sau infirma eventuale previziuni, negative sau pozitive – in functie de cine le-a sustinut, pentru ca au fost voci din sistem, inclusiv asociatii profesionale, care au salutat crearea acestei institutii.”
Nemulţumirea unor procurori din România, care anterior clamau că vor statut de independenţă similar judecătorilor, faţă de statutul procurorilor din noua secţie de investigare a infracţiunilor din justiţie este de neînţeles.
Mi se pare o enormitate lipsită de logică sau una de o rea credinţă evidentă să urli în gura mare că „de astazi orice judecator/ procuror care nu convine puterii, care nu da sentintele potrivite, poate fi anchetat de sectia pentru magistrati, care a devenit stat in stat, fara ca procurorul general sa poata interveni”!
1. Procurorii din sectia nou înfiinţată pentru investigarea infracţiunilor din justiţie , inclusiv procurorul şef, sunt numiţi in aceste funcţii de către Consiliului Superior al Magistraturii, printr-o procedura transparentă, prevazută de lege.
2. Nu există nicio implicare a puterii politice în procedura de numire a acestor procurori.
3. Nici Ministrul Justiţiei, nici Preşedintele României, nici Senatul, nici Camera Deputaţilor, nici Guvernul României nu au vreo implicare în această numire.
4. Procurorii din Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt încadraţi la aceasta secţie prin concurs, la care au dreptul să se înscrie toţi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 88 indice 5 din Legea 304/ 2004, asa cum a fost modificată prin legea 207/2018.
5. Concursul, la care au dreptul să se înscrie toţi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, constă într-un interviu, transmis în direct şi arhivat pe pagina de internet a CSM, pe care absolut orice locuitor al Planetei Terra, care are acces la internet, îl poate vedea, precum şi într-o evaluare a activităţii profesionale din ultimii 5 ani de activitate şi a unor lucrări profesionale întocmite de candidaţi.
6. Niciun procuror din România nu face parte din vreun partid politic şi evident nici procurorii din această secţie nu sunt membri ai vreunui partid politic.
7. Procurorul şef al acestei secţii a fost numit de Consiliul Superior al Magistraturii prin concurs, la care au avut dreptul să se înscrie toţi procurorii din România care îndeplineau condiţiile prevăzute de lege.
8. Componenţa comisiei de concurs a fost prevăzută de lege la art. 88 indice 3 alin. 2 din Legea 304/2004 (3 membri judecători şi un membru procuror).
9. Toată procedura de numire a procurorilor din aceasta secţie, inclusiv a procurorului sef, este una care garantează deplina independenţă a acestor procurori.
10. Numirea procurorilor în DNA, inclusiv a celor din secţia care a anchetat infracţiunile săvârşite de magistraţi, până în 23 iulie 2018 s-a făcut printr-o procedură netransparentă, prin interviu susţinut în faţa procurorului şef DNA.
11. Procurorul sef DNA (ca de altfel şi Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), era şi este în continuare numit cu implicarea factorului politic: propus de Ministrul Justiţiei şi numit prin decret al Preşedintelui României.
12. Directia Natională Anticorupţie a fost şi este organizată ca structură autonomă în cadrul Ministerului Public şi este doar în coordonarea Procurorului General.
13. Niciun act procedural întocmit în trecut de procurorii din cadrul secţiei pentru investigarea magistraţilor din cadrul DNA nu putea fi verificat de Procurorul General.
În concluzie, ca judecător în funcţie, declar că am deplină încredere că procurorii din noua secţie pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi vor îndeplini atribuţiile prevăzute de lege cu imparţialitate, profesionalism şi în condiţii de totală independenţă faţă de puterea politică!
Forumul Judecătorilor a descoperit apa caldă!
Deşi cunoaşte foarte bine că toţi procurorii, judecătorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti, care sunt detasati sau delegati in alta localitate decat cea de domiciliu, beneficiaza, pe toata durata delegarii sau detasarii, de diurna in cuantum de 2% din indemnizatia de încadrare brută lunară, dar nu mai puțin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unitățile bugetare, şi că în această situaţie sunt probabil sute de persoane, în special în cadrul structurilor de parchet, Forumul Judecătorilor a fost interesat doar de indemnizaţiile de delegare ale procurorilor din cadrul Secţiei nou înfiinţate la Pachetul General.
Mi se pare absolut odios și descalificant, pentru o asociaţie profesională, să încerce să arunce oprobriul public asupra unor magistraţi care beneficiază de aceleaşi drepturi, prevăzute de lege, ca şi multe alte zeci de magistraţi, aflaţi cu precădere în structurile de parchet, şi despre care Forumul Judecătorilor până la acest moment nu a avut a spune nimic.
De indemnizaţiile de delegare încasate până în luna octombrie 2018, de unii procurori din structura centrală a DNA, nu s-a interesat Forumul Judecătorilor.
Brusc i s-a trezit interesul la momentul înfiinţării noii secţii pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
Indemnizaţia de delegare de 2 % din indemnizaţia de încadrare brută lunară a fost introdusă prin OUG nr. 27/2006, act normativ adoptat în timpul când doamna Monica Macovei era Ministru al Justiției, ministru care a și contrasemnat ordonanța.
În acea perioadă domnul judecător Cristi Danileţ era consilier personal al doamnei ministru Macovei și foarte probabil că a fost și beneficiar al acestei dispoziții, fiind detașat la Ministerul Justiției.
Domnul general Dumitru Dumbravă, șeful Direcției juridice din cadrul Serviciului Român de Informații afirma, în interviul acordat în 30.04.2015 pentru juridice.ro, „Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze. „
O ordonanță de clasare publicată într-un articol publicat pe site-ul Lume Justiției, pare să dovedească existența câmpului tactic în Justiție, despre care a vorbit domnul general.
Pe scurt:
Inculpat trimis în judecată de DNA în 17 iunie 2015.
După trimiterea în judecată inculpatul face contestație împotriva măsurii preventive și un judecător admite contestația.
După admiterea contestației, DNA se sesizează din oficiu pentru o presupusă faptă de luare de mită ce ar fi avut drept urmare admiterea contestației.
După sesizarea din oficiu și începerea urmăririi penale în rem, DNA cere unui judecător de drepturi și libertăți luarea unor măsuri de supraveghere tehnică constând în interceptarea comunicațiilor, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, pe momente operative, supravegherea audio-video, în mediul ambiental, pătrunderea în spațiul privat pentru activarea/dezactivarea mijloacelor tehnice, față de judecător și soția acestuia.
Cererea DNA este admisă.
DNA cere prelungirea cu încă 30 de zile a măsurilor de supraveghere și judecătorul de drepturi și libertăți o admite.
Deși nu exista niciun indiciu că judecătorul a luat mită, dosarul se clasează abia la 2 ani și 9 luni de la data sesizării din oficiu, în temeiul art. 16 lit. a) Cod de procedură penală (fapta nu există).
Acesta este unul dintre miile de dosare înregistrate la DNA, care privesc judecători și procurori în funcție.
Cred că este absolut obligatoriu ca secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să dispună ca Inspecția Judiciară să facă verificări pentru a stabili dacă sesizarea din oficiu, solicitarea luării unor măsuri de supraveghere tehnică față de judecător și întârzierea soluționării dosarului de urmărire penală, în lipsa oricăror indicii că fapta de corupție ar fi existat, n-au avut ca scop intimidarea judecătorului sau poate chiar mai mult.
Într-un comunicat de presă, domnul Președinte Iohannis a anunțat că a refuzat toate cele 5 propuneri făcute de Ministrul Justiției pentru funcții de conducere din cadrul unor structuri de parchet.
Deși Legea 303/2004 îl obliga pe domnul Președinte să motiveze refuzul, în comunicat a indicat doar două articole din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv art. 54 alin. (2) și art. 48 alin. (10) și (12), ceea ce este practic echivalent cu o nemotivare.
Speculând însă pe baza articolelor de lege indicate, dacă refuzul s-a bazat pe împrejurarea că nu au fost anexate propunerilor adeverințe emise de CNSAS, care să ateste că fiecare persoană propusă nu ar fi fost lucrător sau colaborator al serviciilor de informații înainte de 1990, cred că Administrația Prezidențială ar trebui să publice în integralitate toate actele anexate propunerilor anterioare, de la data investirii în funcția de Președinte al României, pentru a elimina orice suspiciune de folosire a dublei măsuri în evaluarea legalității propunerilor pe care le-a avut în față de-a lungul mandatului.
Trebuie precizat că toți judecătorii și procurorii născuți înainte de 1970 au fost verificați de CNSAS la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu anul 2005, iar adeverințele care atestă necolaborarea sunt disponibile pe site-ul instituției .
Consiliul Superior al Magistraturii, într-un comunicat publicat astăzi, pare să îl contrazică pe domnul Președinte Iohannis, afirmând că „la emiterea avizelor au fost avute în vedere toate aspectele de legalitate a procedurii.”. Cu alte cuvinte, Consiliul Superior al Magistraturii nu a identificat nicio nelegalitate în procedura de numire a procurorilor.
Comisia de la Veneţia nu a înţeles că pensionarea judecătorilor şi procurorilor înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, cu o vechime în magistratură de 25 de ani, dar şi pensionarea la 60 de ani cu o vechime în magistratură de cel puţin 20 de ani, exista în Legea 303/2004 încă din 2007, odată cu intrarea în vigoare a O.U.G. Nr. 100 din 4 octombrie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei.
Aşadar ceea ce spune Comisia că ar reprezenta „Noul mecanism de pensionare anticipată”, este în vigoare de 11 ani!
Traducerea din Opinia Comisiei:
„151. Noul mecanism de pensionare anticipată a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţilor-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalului de specialitate juridică asimilat (articolele 82 și 83 din Legea nr.303/2004 modificate) permit pensionarea la vârsta de 60 de ani, pentru o vechime de 25 de ani și chiar pentru o vechime între 20 și 25 cu o pensie ușor mai mică. Propunerea pare să răspundă unei cereri concrete din partea magistraților, susținuți de Consiliul Superior al Magistraturii, deși nu pare să fi fost precedată de o evaluare a impactului său asupra structurii de personal a instanțelor și parchetelor.”
Textu din OUG nr. 100/2007:
„ART. I
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
6. Articolul 82 se modifică şi va avea următorul cuprins:
ART. 82
(1) Judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
(2) Judecătorii şi procurorii se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător şi procuror.
(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.”
Textul art. 82 în vigoare până la modificarea adusă prin Legea nr. 242/2018:
„ART. 82
(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
(2) *) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
#M6
(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.”
Ce au spus, până în prezent, autorităţile semnatare despre Protocoalele de cooperare dintre SRI şi Parchetul de pe lângă ICCJ:
A existat un singur protocol, dar s-au semnat 3: unul in 2009 (secret) şi 2 în decembrie 2016 (unul secret si unul nesecret).
În ianuarie 2017 nu mai exista niciun protocol, dar pare că toate s-au denunţat în februarie 2017 sau martie 2017.
Protocolulul secret din 2009 şi-a încetat efectele la data publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016 (14 martie 2016), dar a fost „abrogat” în 8 decembrie 2016.
Protocolul secret din 2016 nu a produs niciun efect, dar practica lucrului după protocoale s-a oprit în februarie 2017 şi efectele sale au încetat la 13.03.2017.
Deşi Protocolul secret din 2016 s-a denunţat în 2017, în corespondenţa oficială a Parchetului de pe lângă ICCJ din martie şi aprilie 2018 era consemnat că este în vigoare.
„Precizăm încă o dată că a existat un singur Protocol de cooperare cu PICCJ care prevedea, ca domeniu al colaborării, activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor contra securităţii naţionale şi a celor de terorism, precum şi a altor infracţiuni grave, așa cum erau definite în lege.
Obiectivele cooperării erau schimbul de informaţii relevante şi utile, precum şi asigurarea îndeplinirii atribuţiilor ce reveneau PICCJ în vederea punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică”
2. Directorul Serviciului de Informații, Eduard Hellvig –declarație de presă din 24 august 2018:
„Va reamintesc, că în februarie anul trecut, am denunțat oficial toate acele protocoale controversate, oprind o practică existentă în trecut.„
„Imediat, în februarie 2017, am demarat un proces de denunțare a protocoalelor cu parchetele și instituțiile din justiție.
Nu mai există în vigoare nici un protocol care să aibă legătură cu înfăptuirea justiției în România.”
3. Parchetul de pe lângă ICCJ – Comunicat de presă din 20.01.2017 (referitor doar la Protocolul secret din 2009):
„Protocolul în discuţie şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, mai puţin în cele privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale.”
Comunicat de presă din 25 ianuarie 2017 (referitor la un singur Protocol, cel din 2009):
„Având în vedere continuarea dezbaterilor în spațiul public cu privire la prevederile Protocolului dintre Ministerul Public și Serviciul Român de Informații, Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să facă următoarele precizări:”
„Protocolul în discuţie şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, cu excepția celor privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale, pentru care SRI are competență.”
– comunicat de presă din 24.08.2018
„La data de 08.12.2016, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație a încheiat 2 protocoale cu Serviciul Român de Informații:
Cu privire la acest protocol arătăm:
4. Procurorul General al Parchetului de pe lângă ICCJ, Augustin Lazăr – Mesaj de presă din 25 august 2018 (referitor la Protocolul din 2016):
„Acest protocol nu și-a produs efectele fiind denunțat la data de 13.03.2017 în contextul dezbaterilor publice privind protocoalele.
De altfel, așa cum s-a arătat, existența protocolului și inițierea demersurilor privind declasificarea acestuia au fost aduse la cunoștința ministrului justiției și de asemenea a Consiliului Superior al Magistraturii printr-o informare realizată la data de 20.03.2018.”
Axinte10's Blog 