S-a amânat pentru data de 01.04.2026 judecata cauzei nr. 516/39/2025 înregistrată la Curtea de Apel Suceava, ca urmare a faptului că am depus o cerere de modificare a acțiunii.
Pun aici motivarea cererii de modificare.
Curtea de Apel Suceava
Secția de Contencios Administrativ și Fiscal
Dosar nr. 516/39/2025
Complet C8F
Termen 18.02.2026
Modificare cerere
Domnule Președinte,
Subsemnata Axinte Lăcrămioara, CNP , domiciliat, cu adresa de poștă electronică , la care solicit să fiu citată, potrivit art. 154 alin. 6 Cod de procedură civilă, în calitate de reclamant, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Suprem de Apărare a Țării cu sediul în mun. București, Palatul Cotroceni | Bulevardul Geniului nr. 1-3, cu adresa de poștă electronica csat@presidency.ro, în temeiul art. 204 alin. 1 Cod de procedură civilă, rap. la art. 20 din Legea nr. 182/2002,
îmi modific cererea de chemare în judecată
care face obiectul dosarului nr. 516/39/2025, înregistrat la Secția de Contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Suceava, în sensul că, solicit ca instanța:
în principal,
- să constate că la data de 25.09.2025, când am cerut pârâtului desecretizarea, stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și înregistrarea pe bandă magnetică a acestei ședințe, nu erau informații clasificate în clasa de secretizare secrete de stat, în înțelesul art. 15 alin. 1 lit. d) , cu raportare la art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate;
- să oblige pârâtul CSAT să publice pe pagina de internet destinată acestei autorități stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și link-ul de acces la înregistrarea ședinței, care se află stocată pe bandă magnetică;
și, în subsidiar,
cu
- Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
Pentru următoarele M O T I V E care se adaugă motivelor din cererea inițială.
În fapt,
La contestația mea trimisă la CSAT în data de 25.09. 2025, prin care am cerut declasificarea stenogramei ședinței CSAT, pârâtul a refuzat acest lucru, cu unica motivare că ședințele CSAT și, pe cale de consecință, și stenogramele acestora, sunt clasificate prin voința legiuitorului, fapt stipulat expres la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora ședințele CSAT au caracter secret, astfel încât posibilitatea clasificării nu ar fi fost lăsată la aprecierea acestei autorități întrucât legiuitorul a statuat, în mod imperativ, că au caracter secret, iar într-o atare situație, declasificarea sau comunicarea publică a stenogramei ședinței ar reprezenta o încălcare gravă a legii.
Iată însă care este situația din punct de vedere juridic.
În primul rând, pârâtului i se aplică dispozițiile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, fiind chiar autoritatea care asigură coordonarea la nivel național a tuturor programelor de protecție a informațiilor clasificate, potrivit art. 14, iar Președintele României și membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării se află între împuterniciții să atribuie unul din nivelurile de secretizare a informațiilor cu prilejul elaborării lor, așa cum prevede expres art. 19 din aceeași lege.
În al doilea rând, nu toate documentele Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt secrete de stat, prin urmare nici stenogramele ședințelor CSAT sau înregistrărilor pe bandă magnetică a acestor ședințe nu sunt clasificate de lege ca secrete de stat, ci această clasă de secretizare și nivelul de secretizare trebuie atribuite potrivit Legii nr. 182/2002, iar acest lucru rezultă din chiar dispozițiile Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea CSAT.
Astfel, art. 12 alin. 1 din Legea nr. 415/2002, cu modificările și completările ulterioare prevede că:
“(1) Hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării se semnează de președintele acestuia și se comunica autorităților administrației publice și instituțiilor publice la care se referă, integral sau în extras, cu excepția celor pentru care se hotărăște altfel. Hotărârile care au caracter de secret de stat se comunică cu respectarea prevederilor legale privind protecția informațiilor clasificate.”
Așadar, dacă art. 12 alin. (1) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea CSAT prevede că numai hotărârile care au caracter de secret de stat se comunică cu respectarea prevederilor legale privind protecția informațiilor clasificate, rezultă că această autoritate, în speță pârâtul CSAT, poate adopta și hotărâri care nu au caracter de secret de stat, hotărâri cărora nu li se aplică dispozițiile speciale ale Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Pe site-ul autorității pârâte există o secțiune: Hotarari emise de CSAT https://csat.presidency.ro/ro/hotarari-emise-de-csat , în care sunt publicate 3 hotărâri CSAT, https://csat.presidency.ro/files/documente/Hotararea_CSAT_73_(2012).pdf
Pe aceste hotărâri despre care nu se face mențiunea că ar fi declasificate.
Dacă ar fi real ceea ce susține pârâtul că, prin efectul legii, toate ședințele CSAT ar fi secrete de stat și implicit toate documentele rezultate ca urmare a acestor ședințe iar desecretizarea ar fi o încălcare a legii, atunci cum poate justifica pârâtul publicarea acestor hotărâri pe pagina de internet a autorității pârâte?
În al treilea rând: Condițiile în care o informație beneficiază de protecția juridică a informațiilor clasificate rezultă din dispozițiile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, la care face trimitere și art. 12 alin. 1 din Legea nr. 415/2002, care se aplică și pârâtului, așa cum am arătat mai sus.
Astfel, art. 15 din Legea nr. 182/2002 definește următorii termeni:
a) informațiile ca fiind orice documente, date, obiecte sau activități, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau punere în circulație;
b) informațiile clasificate – informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanță și consecințele care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate;
c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat şi secrete de serviciu;
d) informaţii secrete de stat – informaţiile care privesc securitatea naţionala, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţionala şi apărarea tarii;
e) informaţii secrete de serviciu – informaţiile a căror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
f) nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt:
– strict secret de importanţa deosebită – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune de o gravitate excepţionala securităţii naţionale;
– strict secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune grave securităţii naţionale;
– secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune securităţii naţionale;
Raportând definiția informațiilor secrete de stat, așa cum este prevăzută la art. 15 lit. d) din Legea nr. 182/2002 la dispozițiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 415/2002, rezultă că sunt informații secrete de stat numai Hotărârile care privesc securitatea națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională și apărarea țării.
Așadar sunt 2 condiții pentru ca o hotărâre a CSAT, dar și orice altă informație, inclusiv stenogramele ședinței CSAT și înregistrările pe bandă magnetică a ședinței, să se încadreze în categoria informațiilor secrete de stat, condiții care sunt prevăzute expres la art. 15 lit. d) din Legea nr. 182/2002:
1.informația să privească securitatea națională;
2. divulgarea acesteia să fie aptă de a prejudicia siguranța națională și apărarea țării.
Pentru a nu lăsa loc arbitrariului, art. 17 din Legea nr. 182/2002 prevede care informații se încadrează în categoria informațiilor secrete de stat.
Citez aici textul din Legea nr. 182/2002:
“ Articolul 17
În categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care reprezintă sau care se referă la:
a) sistemul de apărare a tarii şi elementele de baza ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie, caracteristicile armamentului şi tehnicii de lupta utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului naţional de apărare;
b) planurile, precum şi dispozitivele militare, efectivele şi misiunile forţelor angajate;
c) cifrul de stat şi alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum şi activităţile în legătură cu realizarea şi folosirea acestora;
d) organizarea sistemelor de protecţie şi apărare a obiectivelor, sectoarelor şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
e) datele, schemele şi programele referitoare la sistemele de comunicaţii şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
f) activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea tarii şi siguranţa naţionala;
g) mijloacele, metodele, tehnica şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii;
h) hărţile, planurile topografice, termogramele şi înregistrările aeriene efectuate la scări de zbor mai mari de 1:20.000, pe care sunt reprezentate elementele de conţinut sau obiective clasificate secrete de stat.
i) studiile, prospectiunile geologice şi determinarile gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru patrat, prin care se evalueaza rezervele naţionale de metale şi minereuri rare, preţioase, disperse şi radioactive, precum şi datele şi informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competenţa Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;
j) sistemele şi planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa şi alţi agenţi necesari funcţionarii obiectivelor clasificate secrete de stat;
k) activităţile ştiinţifice, tehnologice sau economice şi investiţiile care au legătura cu siguranţa naţionala ori cu apărarea naţionala sau prezintă importanţa deosebită pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României;
l) cercetările ştiinţifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afară celor fundamentale, precum şi programele pentru protecţia şi securitatea materialelor şi a instalaţiilor nucleare;
m) emiterea, imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naţionale a României şi elementele de siguranţă ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicităţii, precum şi imprimarea şi tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur şi a obligaţiunilor de stat;
n) relaţiile şi activităţile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, faţă de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul român şi-a asumat obligaţia de protecţie.”
Prin urmare, atunci când:
1. informațiile se încadrează între cele enumerate la art. 17 din Legea nr. 182/2002;
2. iar divulgarea acestora ar fi aptă să prejudicieze siguranța națională și apărarea țării,
ele se clasifică, prin măsuri procedurale, pe niveluri de secretizare, în funcție de importanța valorilor protejate, potrivit art. 18 alin. 1, într-unul din cele trei niveluri de secretizare, prevăzut de art. 18 alin. 2, care prevede că: “Nivelurile de secretizare atribuite informațiilor din clasa secrete de stat sunt:
a) strict secret de importanță deosebită;
b) strict secret;
c) secret.”
Atribuirea unuia dintre nivelurile de secretizare a informațiilor se face, cu prilejul elaborării lor, de împuterniciții enumerați la art. 19 din Legea nr. 182/2002.
Citez aici art. 19 din Legea nr. 182/2002:
“Sunt împuterniciţi sa atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informaţiilor cu prilejul elaborării lor:
a) pentru informaţiile strict secrete de importanţa deosebită:
1. Preşedintele României;
2. preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor;
3. membrii Consiliului Suprem de Apărare a Tarii;
4. primul-ministru;
5. membrii Guvernului şi secretarul general al Guvernului;
6. guvernatorul Băncii Naţionale a României;
7. directorii serviciilor naţionale de informaţii;
8. directorul Serviciului de Protecţie şi Paza;
9. directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;
10. secretarul general al Senatului şi secretarul general al Camerei Deputaţilor;
11. preşedintele Institutului Naţional de Statistica;
12. directorul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;
13. alte autorităţi împuternicite de Preşedintele României sau de primul-ministru;
b) pentru informaţiile strict secrete – împuterniciţii prevăzuţi la lit. a), precum şi funcţionarii cu rang de secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora;
c) pentru informaţiile secrete – împuterniciţii prevăzuţi la lit. a) şi b), precum şi funcţionarii superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor materiale ale acestora.”
Așadar, este absolut fals că stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și înregistrarea pe bandă magnetică a acesteia ar fi “secrete” prin lege.
Este adevărat că art. 7 alin. (1) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevede că ședințele CSAT au caracter secret, dar legea nu prevede că au caracter de secret de stat, ceea ce înseamnă că înțelesul cuvântului “secret” este unul din vorbirea obișnuită, adică nu se dă publicității, nu se face public, nu se desfășoară în public.
De altfel, nici în răspunsul pe care l-am primit, Administrația Prezidențială nu a făcut afirmația că ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării ar avea caracter de secrete de stat, ci a reprodus textul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea CSAT: “ședințele Consiliului au caracter secret” și “Legiuitorul însuși a statuat, imperativ, că au caracter secret.” Mai adaugă în finalul răspunsului : “Norma este clară și nu lasă loc de interpretări.“
Așadar, pentru că art. 12 alin. 1 din Legea nr. 415/2002 prevede că numai hotărârilor secrete de stat li se aplică dispozițiile legii privind protecția informațiilor clasificate, iar art. 7 alin. 1 prevede că ședințele CSAT au caracter secret, nu secrete de stat, rezultă fără niciun dubiu că, pentru orice document sau informație care se încadrează în categoria informațiilor secrete de stat, clasificarea ca secrete de stat și atribuirea unui nivel de secretizare, în funcție de importanța valorilor protejate, se face în condițiile reglementate strict de art. 15 lit. d) și f) și art. 17 și 19 din Legea nr. 182/2002.
De altfel, art. 16 din aceeași lege prevede că ”Protecția informațiilor secrete de stat este o obligație ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intră în posesia acestora.”
Totodată, art. 23 prevede la alin. 1 că : “Documentele care cuprind informații de stat vor purta pe fiecare pagină nivelul de secretizare, precum și mențiunea “personal”, când sunt destinate unor persoane determinate.”
Având în vedere că, în speța de față, singurul motiv pentru care pârâtul a refuzat desecretizarea stenogramei ședinței CSAT s-a bazat pe ideea că stenograma ar fi “clasificată” pentru că art. 7 alin. 1 din Legea nr. 415/2002 prevede că “Ședințele CSAT sunt secrete”, vă rog să admiteți cererea mea așa cum a fost modificată prin cererea de față, și prin hotărârea pe care o veți pronunța :
– să constatați că, la data de 25.09.2025, când am cerut desecretizarea, stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și înregistrarea pe bandă magnetică a acestei ședințe, nu erau informații clasificate în clasa de secretizare secrete de stat, în înțelesul art. 15 alin. 1 lit. d) , cu raportare la art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate;
– să obligați pârâtul CSAT să publice pe pagina de internet destinată acestei autorități stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și link-ul de acces la înregistrarea ședinței, care se află stocată pe bandă magnetică.
În subsidiar, dacă cererea principală va fi respinsă, vă rog să primiți pe lângă motivele invocate prin cererea inițială și următoarele motive pentru care cer desecretizarea stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și înregistrarea ședinței stocată pe suport magnetic.
Art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind informațiile clasificate prevede că:
“Orice persoană fizică sau juridică poate face contestație la autoritățile care au clasificat informația respectivă, împotriva clasificării informațiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare.”, iar eu am urmat procedura prevăzută de lege, am contestat întâi clasificarea la pârâtă, apoi m-am adresat instanței de contencios administrativ.
Condițiile în care o informație beneficiază de protecția juridică a informațiilor clasificate rezultă din dispozițiile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, la care face trimitere și art. 12 alin. 1 din Legea nr. 415/2002, care se aplică și pârâtului.
În speța de față, dacă stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 i s-a atribuit un nivel de secretizare corespunzător informațiilor secrete de stat, această atribuire s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 15 lit. d) și f) și art. 17 din Legea nr. 182/2002, pe lângă acelea deja invocate, respectiv încălcarea disp. art. 24 alin.(5) din aceeași lege.
Astfel, așa cum am arătat mai sus, o informație poate fi clasificată ca secret de stat numai dacă sunt îndeplinite condițiile limitativ prevăzute de art. 15 lit. d) și art 17 din Legea nr. 182/2002, respectiv ca informația să privească securitatea națională și divulgarea acesteia să fie aptă de a prejudicia siguranța națională și apărarea țării.
Stenograma ședinței CSAT nu cuprinde informații care reprezintă sau care se referă la elementele enumerate la art. 17 din Legea nr. 182/2002, ci cuprinde informații care se referă la modul cum s-a desfășurat campania electorală a alegerilor prezidențiale desfășurate în 24 noiembrie 2024 și procesul electoral, așa cum a fost anunțat în comunicatele de presă din 27 noiembrie 2024, din 28 noiembrie 2024 și în declarația de presă din data de 6 decembrie 2024, pe care a ținut-o președintele Klaus Iohannis, după ce Curtea Constituțională a României a anulat alegerile.
Citez din comunicatul din 27 noiembrie 2024: “Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului se află analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.” https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732713491
Citez din comunicatul din 28 noiembrie 2024:
“Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.
……………………………………………………………………………………………………………………………………..
Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.
Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.
Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.
Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.
În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.” https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732806042
Citez din declarația pe care a dat-o președintele Iohannis în data de 6 decembrie 2024”
“CSAT a luat act de aceste materiale, le-a discutat, și concluziile au fost grave. Am dat un comunicat în sinteză a chestiunilor care au fost găsite atunci.
Un candidat a beneficiat nelegal de promovare electorală masivă în cele 2 zile când, conform legii, acest lucru este interzis, sâmbăta de dinaintea alegerilor și chiar în ziua alegerilor. Acest lucru încalcă legislația electorală.
Același candidat a declarat cheltuielile pentru campania lui zero, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată. Mai mult, am primit informațiile de la servicii că această campanie a acestui candidat a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave.” https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-klaus-iohannis-la-palatul-cotroceni
Aceste comunicate, dar și declarația Președintelui Iohannis din data de 6 decembrie 2024, demonstrează clar, așa cum se anunțase din 27 noiembrie 2024, că în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024 nu a fost discutată nicio informație care poate fi încadrată la secrete de stat, potrivit art. 17 din Legea nr. 182/2002, ci s-a discutat și analizat rezultatul alegerilor turului I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și modul cum s-a desfășurat campania electorală, deși pârâtul nu a avut nicio atribuție legală în alegerile prezidențiale. Totodată, există suspiciunea rezonabilă, întărită de chiar cronologia evenimentelor, expusă de Președintele Iohannis în conferința de presă din 6 decembrie 2024, care parcă ar fi vrut să sublinieze rolul decisiv pe care l-a avut în anularea alegerilor, că în cadrul acestei ședințe a CSAT s-a hotărât că alegerile prezidențiale desfășurate în 24 noiembrie trebuie anulate și pașii care trebuie urmați pentru obținerea acestui rezultat dorit de membrii CSAT, astfel încât, pentru acoperirea încălcării legii de către membrii CSAT, și pentru a nu se afla că membrii CSAT au hotărât restrângerea ilegală a dreptului de vot cetățenilor români, dar și dreptului de a fi ales al celor doi candidați care ajunseseră în turul al II- lea al alegerilor prezidențiale, s-a hotărât, cu încălcarea dispozițiilor art. 15 lit.), art.17 și art. 24 alin. 4 din Legea nr. 182/2002, secretizarea stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și a înregistrării pe bandă magnetică a ședinței.
Așadar, în situația în care veți respinge capătul de cerere prin care am cerut să se constate că, la data de 25.09.2025, când am cerut pârâtei desecretizarea, stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și înregistrarea pe bandă magnetică a acestei ședințe, nu erau informații clasificate în clasa de secretizare secrete de stat, în înțelesul art. 15 alin. 1 lit. d) , cu raportare la art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, să admiteți capătul de cerere prin care am cerut obligarea pârâtului Consiliul Suprem de Apărare a Țării să desecretizeze stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și înregistrarea ședinței stocată pe suport magnetic, întrucât acestea nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 15 alin. 1 lit. d) cu raportare la art. 17 din Legea nr. 182/2002 pentru a putea fi clasificate ca informații secrete de stat, iar prin secretizarea acestora s-a urmărit ascunderea încălcării legii, respectiv împiedicarea exercitării drepturilor electorale ale cetățenilor români cu drept de vot, respectiv dreptul de vot (dreptul de a-și alege Președintele în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale din 8 decembrie 2024), dar și dreptul de a fi ales al celor doi candidați care se clasaseră pe primele două locuri, după numărarea voturilor valabil exprimate în turul I din 24 noiembrie 2024.
Totodată vă rog să admiteți și capătul de cerere având ca obiect obligarea obligarea pârâtului să publice pe pagina de internet destinată acestei autorități (CSAT) stenograma ședinței CSAT și link-ul de acces la înregistrarea ședinței stocată pe suport magnetic, dar și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
Probe:
Pentru dovedirea pretențiilor din prezenta acțiune, vă rog să admiteți:
- Proba cu înscrisuri;
II. Solicitarea de relații de la Guvernul României privind Hotărârea de Guvern, nepublicată în Monitorul Oficial al României, partea I, de aprobare a listelor cuprinzând informațiile secrete de stat, în sensul:
1. de a confirma sau infirma că în această HG există o listă cuprinzând informațiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborată de pârâtul CSAT (justificarea cererii: art. 22 alin. 1-3 din Legea nr. 182/2002);
2. dacă pe această listă sunt trecute, ca informații secrete de stat, stenogramele ședințelor CSAT, condiționat sau nu de îndeplinirea îndeplinirea anumitor condiții;
3. data la care s-au inclus într-o HG aceste informații ca informații secrete de stat;
III. Solicitarea de relații de la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Clasificate (ORNISS), în sensul :
1. de a confirma sau infirma că la data de 25.09.2025 avea în evidențele sale o listă cu informațiile secrete de stat întocmită de pârâtul CSAT (justificarea cererii: art. 21 alin. (2) din Legea nr. 182/2002);
2. dacă pe această listă erau incluse stenogramele ședințelor CSAT în categoria informații secrete de stat, cu ce nivel de clasificare și care este termenul de menținere în nivelul de clasificare.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod de procedură civilă, solicit judecata în lipsă.
În temeiul art. 154 alin. 6 Cod de procedură civilă solicit ca procedura de citare și de comunicare a tuturor actelor de procedură să fie îndeplinită față de mine prin poșta electronică, la adresa de email.
Data Semnătura,
16.02.2026
Domnului Președinte al Secției de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Curții de Apel Suceava
Axinte10's Blog 