Premierul Ilie Bolojan nu s-a atins de pensiile judecătorilor CCR, aceștia fiind singurii bugetari care beneficiază nu numai de indemnizații colosale, dar pot cumula pensiile cu indemnizațiile și beneficiază la încetarea mandatului de o „răsplată” bănească în valoare de 6 ori indemnizația de încadrare netă.

Iată ce prevede art. 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:

„(1) Judecătorii Curții Constituționale cu o vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior de cel puțin 25 de ani, indiferent de vârstă și de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute. Pentru fiecare an care depășește vechimea menționată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile aferente ale judecătorilor Curții Constituționale. Pensia de serviciu se recalculează, la cerere, prin adăugarea vechimii dobândite în funcția de judecător după data stabilirii acesteia.

(2) În ipoteza în care calitatea de pensionar a fost dobândită înainte de intrarea în exercițiul mandatului, pensia aflată în plată se recalculează potrivit prevederilor alin. (1).

(3) Pensia de serviciu poate fi cumulată cu orice venituri realizate.

(4) Beneficiarii pensiilor aflate în plată pot opta pentru pensia de serviciu potrivit prevederilor prevăzute la alin. (1).

(5) La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilității exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curții Constituționale beneficiază de o sumă egală cu indemnizația netă de 6 luni de activitate.

(6) Judecătorii Curții Constituționale au dreptul la pașaport diplomatic, în condițiile legii.”

Pe lângă asta, judecătorii CCR au și impunitate penală, adică pur și simplu este aproape imposibil să poată fi trași la răspundere penală.

Cititi aici art. 66 din aceeași lege:

„Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(2) Încuviințarea prevăzută la alin. (1) se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții Constituționale, după ascultarea judecătorului în cauză.

(3) Pentru infracțiuni săvârșite de judecătorii Curții Constituționale, urmărirea penală și trimiterea în judecată se fac numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(4) În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii Curții Constituționale pot fi reținuți și supuși percheziției, procurorul general informându-l de îndată pe președintele Curții Constituționale.

(5) Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului Curții Constituționale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curții Constituționale. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curții Constituționale încetează de drept.