Contestație secretizare

 documente CSAT

Domnule Președinte,

Subsemnatul/a …………………………….., CNP ……………………. , domiciliat în ………………….., str. ……, județul …………, identificat cu CI  seria  cu adresa de poștă electronică……, la care solicit să fiu citat, potrivit art. 154 alin. 6 Cod de procedură civilă, în calitate de reclamant, formulez prezenta cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu  pârâtul Consiliul Suprem de Apărare a Țării cu sediul în mun. București, Palatul Cotroceni | Bulevardul Geniului nr. 1-3,  cu adresa de poștă electronica csat@presidency.ro

 în temeiul art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004;   art. 15 lit. f), art. 20 și art. 24 alin. (4) și (5)  din Legea nr. 182//2002 privind protecția informațiilor clasificate , prin care solicit:

1. Obligarea pârâtului Consiliul Suprem de Apărare a Țării să desecretizeze stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024, întrucât prin secretizarea acesteia s-a urmărit ascunderea încălcării legii, respectiv împiedicarea exercitării drepturilor electorale ale cetățenilor români cu drept de vot, respectiv dreptul de vot (dreptul de a-și alege Președintele în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale din 8 decembrie 2024), dar și dreptul de a fi ales al celor doi candidați care se clasaseră pe primele două locuri, după numărarea voturilor valabil exprimate în turul I din 24 noiembrie 2024;
2. Obligarea pârâtului să publice pe site-ul administrației prezidențiale în secțiunea dedicată Consiliului Suprem de Apărare a Țării documentele declasificate
3. Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces,

Pentru următoarele

M O T I V E:

În fapt,

În ședința CSAT din 28 noiembrie 2024, fără nicio atribuție legală în ce privește organizarea sau verificarea legalității și corectitudinii alegerilor prezidențiale, s-a hotărât în mod fraudulos împiedicarea  exercitării drepturilor electorale ale cetățenilor români cu drept de vot, hotărâre care  a  avut consecințe deosebit de grave asupra dreptului meu de vot, mai precis mi s-a  anulat în mod ilegal  votul meu valabil exprimat în turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și mi s-a anulat în mod ilegal   dreptul meu de a vota în data de 8 decembrie 2024 unul din cei doi candidați care fuseseră validați prin Hotărârea CCR nr. 31 din 2 decembrie 2024.

Faptele desfășurate în ordine cronologică sunt următoarele:

La data de 24 noiembrie 2024, în România  a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, organizate în baza în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024

După anunțarea rezultatului numărării voturilor din primul tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, rezultat afișat pe site-ul AEP, potrivit căruia nici unul dintre candidații partidelor din coaliția de guvernare (PSD-PNL-UDMR) nu s-a clasat pe primele două locuri, la data de 27 noiembrie 2024 Președintele României a convocat o ședință CSAT, la Palatul Cotroceni,  pentru data de 28 noiembrie ora 14, având pe ordinea de zi  “analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.”, așa cum rezultă din comunicatul de presa publicat pe site-ul https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732713491

Potrivit comunicatului de presa, publicat pe site-ul presidency.ro, la data de 28 noiembrie 2024, în secțiunea dedicată Consiliului Suprem de Apărare a Țării https://csat.presidency.ro/ro/comuni/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732806302, citez:

“28 noiembrie 2024

Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.

În cadrul ședinței, reprezentanții autorităților cu atribuții în domeniul apărării, al ordinii publice și al securității naționale au prezentat evaluări cu privire la posibile riscuri la adresa securității naționale, generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.

Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.

De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială.

Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.

Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.

Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.

Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.

În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.”

În acest comunicat,  din 28 noiembrie 2024, se arată foarte clar că această instituție, respectiv Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are nicio atribuție în desfășurarea procesului electoral.

Potrivit Constituției României și Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui României, singurele instituții cu atribuții în verificarea legalității și corectitudinii procesului electoral al alegerilor prezidențiale sunt: Curtea Constituțională, Biroul electoral Central, Înalta Curte de Casație și Justiție  și Autoritatea electorală Permanentă, pe lângă birourile electorale de circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare.

Prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a confirmat și validat rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024 și a stabilit că se va organiza al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine.

La data de 4 decembrie 2024, pe site-ul administrației prezidențiale,  a apărut un comunicat de presă https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/comunicat-de-presa1733327193,  cu următorul conținut:

“04 decembrie 2024

Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024.

Totodată, precizăm că Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT.

Vă prezentăm în anexă documentele declasificate:

Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne

Document CSAT Serviciul de Informații Externe

Document CSAT Serviciul Român de Informații I

Document CSAT Serviciul Român de Informații II

Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale“

Prin urmare, după ce Curtea Constituțională a României confirmase și validase rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, stabilise că turul al doilea va avea loc la data de 8 decembrie 2024, la care vor participa primii doi candidați clasați potrivit numărului de voturi valabil exprimate, respectiv domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, prin acest comunicat de presă din 4 decembrie 2024 am aflat că au fost declasificate  de către  Președintele României Klaus Johannis, cinci documente clasificate prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024, la solicitarea instituțiilor emitente.

Ca urmare a preluării acestor documente clasificate de către instituțiile de presă, Curtea Constituțională a României, la data de 6 decembrie 2024, pe ascuns, fără a fi anunțat public pe  site-ul http://www.ccr.ro, s-a întrunit în plen și, cu încălcarea Constituției României, a Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui României și Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a sesizat din oficiu și a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024, dispunând ca Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României să  fie reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.

În considerentele Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care s-au anulat alegerile, s-a reținut că: „după declasificarea la data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 28 noiembrie 2024 și aducerea acestora la cunoștință publică, Curtea a luat act de conținutul lor. Față de cele prezentate în cuprinsul „Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă, ale Serviciului de Informații Externe, ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de Telecomunicații Speciale, care au fost înregistrate la Administrația prezidențială sub nr.DSN1/1741/4.12.2024, nr.DSN1/1740/4.12.2024, nr.DSN1/1742/4.12.2024 și nr.DSN1/1743/4.12.2024, respectiv nr.DSN1/1701/2.12.2024, Curtea constată că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice.”

Prin urmare, Consiliul Suprem de Apărare a Țării  în ședința CSAT și 28 noiembrie 2024, a hotărât modalitatea frauduloasă în care urma să devoaleze în spațiul public informații și documente, declasificate în mod ilegal, care să furnizeze Curții Constituționale a României, pretexul pentru a dispune în mod abuziv, ilegal și neconstituțional, anularea întregului proces electoral desfășurat în noiembrie-decembrie 2024, pentru alegerea președintelui României.

Scopul ilegal al ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 a fost acela de a împiedica alegerea în funcția de Președinte al României a unui candidat care nu era susținut de coaliția de guvernare de la acel moment, respectiv: PSD-PNL-UDMR, scop care a fost realizat prin desecretizarea ilegală de către Președintele României a unor documente clasificate și cu complicitatea Curții constituționale a României, prin adoptarea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024.

Desecretizarea de către Președintele României a unor documente clasificate emise de alte autorități s-a făcut cu încălcarea disp. art. 24 alin. 4 cu rap. la art. 15 lit. f) din Legea nr.  182/2002 privind privind protecţia informaţiilor clasificate, dreptul de a desecretiza aceste documente fiind atribuită legal numai Guvernului României, la solicitarea motivată a instituțiilor emitente (departamente din cadrul serviciilor de informații).

Citez mai jos  art. 24 alin.  (4) din Legea nr. 182/2002:

 “(4) Informaţiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.” și  art. 15 lit. f)  din aceeași lege:

” f) nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt:

– strict secret de importanţa deosebită – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune de o gravitate excepţionala securităţii naţionale;

– strict secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune grave securităţii naţionale;

– secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune securităţii naţionale;”

           Menționez  că potrivit art. 24 alin. (5) din Legea nr. 182/2002: “Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.”

Având în vedere că, potrivit art. 385 alin. 1 Cod penal, constituie infracțiune împiedicare , prin orice mijloace, a liberului exercițiu de a alege sau de a fi ales, iar potrivit art. 300 Cod penal, constituie infracțiunea de uzurparea funcției fapta funcționarului public care, în timpul serviciului îndeplinește un act ce nu intră în atribuțiile sale, dacă prin aceasta s-a produs o pagubă sau o vătămare a intereselor legitime ale unei persoane fizice, secretizarea stenogramei sedinței CSAT din 28 noiembrie 2024 era  interzisă, așa cum prevede expres art. 24 alin. (5) din Legea nr. 182/2002.

Totoodată, potrivit art. 20 din Legea 189/2002: “Orice persoana fizica sau juridică română poate face contestație la autoritățile care au clasificat informația respectiva, împotriva clasificării informațiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestația va fi soluționată în condițiile legii contenciosului administrativ.”

Menționez că am formulat întâi contestație la CSAT, prin care am cerut desecretizarea, dar cererea mea a fost respinsă (atașez răspunsul primit).

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ:

“(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.”

Având în vedere că am formulat  întâi contestație la Consiliului Suprem de Apărare a Țării, așa cum prevede art. 20 din Legea nr. 189/2002 privind regimul informațiilor clasificate, dar pârâtul a refuzat desecretizarea, solicit, pentru toate motivele de fapt și de drept arătate mai sus:

1.          Obligarea pârâtului Consiliul Suprem de Apărare a Țării să desecretizeze stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024,

2.          Obligarea pârâtului să publice pe site-ul administrației prezidențiale în secțiunea dedicată Consiliului Suprem de Apărare a Țării documentele declasificate

3.          Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces,

În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod de procedură civilă, solicit judecata în lipsă.

În temeiul art. 154 alin. 6 Cod de procedură civilă solicit ca procedura de citare și de comunicare a tuturor actelor de procedură să fie îndeplinită față de mine prin poșta electronică, la adresa de email ………

Depun alăturat cererii de chemare în judecată:

• răspunsul primit de la Administrația Prezidențială sub nr.
• print-screen-uri de pe comunicatele administrației prezidențiale din 28 noiembrie și 4 decembrie 2024;
• Hotărârea CCR nr. 31 din 2 decembrie 2024;
• Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024.

Dovada achitării taxei judiciare de timbru pentru anularea actului administrativ, în valoare de 50 lei.

Data                                                                         Semnătura

Domnului Președinte al Secției de Contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel