Secțiunea 1
Titlul proiectului actului normativ
Lege privind procedura vacanței funcției de Președinte al României în situația imposibilității definitive a exercitării atribuțiilor
Secțiunea 2
Motivul actului normativ
2.1 Sursa proiectului actului normativ
Inițiativă legislativă cetățenească exercitată în temeiul art.74 alin. 1 din Constituția României și Legii nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni
2.2 Descrierea situației actuale
Situația geopolitică și obligațiile internaționale impun ca România să fie condusă de un Președinte în deplină sănătate fizică și psihică, capabil să:
• ia decizii strategice și rapide (art. 91–92 Constituție);
• protejeze cetățenii și stabilitatea instituțiilor fundamentale (art. 80–81 Constituție);
• mențină încrederea cetățenilor și a partenerilor internaționali (art. 1 alin. 3 și 5 Constituție – stat de drept și supremația legii).
Deși în Constituția României adoptată în anul 1991, revizuită în 2003 și republicată, art. 97 alin. (1) prevede că: “Vacanța funcției de Președinte al României intervine în caz de demisie, de demitere în funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces.”, în legislația din România nu există o procedură legală clară privind constatarea vacanței funcției de Președinte al României, ca urmare a imposibilității definitive de a-și exercita atribuțiile.
2.3 Schimbări preconizate
Proiectul își propune să reglementeze o procedură legală rapidă și transparentă prin care să se constate vacanța funcției de Președinte al României în cazul imposibilității permanente de a-și exercita atribuțiile și să restabilească autoritatea și legitimitatea funcției supreme de reprezentare a statului român.
2.4 Alte informații
2.4.1. Procedura propusă respectă cadrul constituțional existent:
• Articolul 1 alin. (3) din Constituția României care prevede că „România este un stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori
supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”;
• Articolul 1 alin. (5) din Constituție care consacră principiul supremației Constituției și obligativitatea respectării legii de către toate autoritățile publice, inclusiv de către Președintele României;
• Articolul 80 alin. (1) și (2) din Constituție, care prevede că Președintele României „reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării” și „veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice”;
• Articolul 91 din Constituția României care stabilește atribuțiile Președintelui României în domeniul politicii externe, printre care se află atribuția de a încheia tratate internaționale în numele României;
• Articolul 92 din Constituția României care stabilește atribuțiile Președintelui României în domeniul apărării, printre care și atribuția de comandant al forțelor armate și Președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
• Articolul 97 din Constituția României, potrivit căruia „(1)Vacanța funcției de Președinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces. (2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Președinte”
• Articolul 146 lit. g) din Constituția României, care prevede atribuția Curții Constituționale de a constata existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României;
2.4.2. Acest proiect previne abuzurile și respectă drepturile și garanțiile procedurale
Președintele are dreptul la apărare (art. 24 alin. 1 Constituție) și va putea prezenta un punct de vedere față de sesizare.
Hotărârea Parlamentului de constatare a vacanței funcției va fi adoptată în aceleași condiții de cvorum ca și la suspendarea din funcție.
Curtea Constituțională va constata numai existența împrejurărilor care justifică interimatul funcției de Președinte al României, având în vedere dispozițiile exprese ale art. 146 lit .g) din Constituția României și necesitatea urgentă ca România să aibă un Președinte în deplinătatea capacităților fizice și psihice de a-și exercita atribuțiile.