Pentru cine se îngrijorează că Ordonanţa de Urgenţă adoptată  de Guvernul României ar aduce modificări spectaculoase în ce priveşte atribuţiile secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se impun câteva clarificări:

1. Procurorul ierarhic superior al unui procuror din cadrul unei secţii, indiferent care ar fi Parchetul, este procurorul şef se secţie, nu Procurorul General al Parchetului de pe lângă ICCJ.
2. Singura noutate în textul ordonanţei contestate, care prevede ca „Ori de cate ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţuinilo din Justiţie, prin acesta se întelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, este aceea ca procurorul şef al secţiei va verifica şi eventualele acte procedurale întocmite anterior operaţionalizării acestei secţii.
3.  Nici până la această modificare Procurorul General nu putea verifica actele întocmite de procurorii acestei secţii pentru că nu îndeplinea condiţia de procuror ierarhic superior.
4.  Verificarea actelor procedurale întocmite de procurorii din fosta secţie pentru investigarea magistraţilor din cadrul DNA nu a fost făcută, până la adoptarea Legii 207/2008, de către Procurorul General.
5.  De asemenea, exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa secţiei putea fi făcută şi până la adoptarea acestei OUG doar de această secţie, singura modificare fiind aceea că această competenţă a fost extinsă şi la cauzele soluţionate înainte de operaţionalizarea secţiei.
6. Procedura de încadrarea procurorilor în cadrul acestei secţii nou înfiinţate şi de numire a procurorului şef de secţie este una total transparentă şi fără nicio implicare a factorului politic, Ministrul Justiţiei neavând niciun rol în această procedură, astfel încât apare de neînţeles de ce se susţine că actele întocmite de procurori absolut independenţi faţă de politic ar trebui să fie verificate de Procurorul General,  care este numit  de Preşedintele României la propunerea Ministrului Justiţiei.

Chiar dna judecător  Andrea Chis, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care s-a dovedit a fi de-a lungul vremii un critic vehement al modificarilor aduse legilor justiţiei prin pachetul legilor de modificare de anul trecut, într-un interviu dat unui site de presă, la întrebarea dacă secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie a confirmat temerile exprimate de Comisia de la Veneţia că va periclita independenţa magistraţilor, a recunoscut că „Ceea ce s-a urmarit a fost numirea acestor procurori de catre o comisie compusa din membri CSM, care sa ofere garantii mai mari decat ministrul Justitiei, parte din executiv. Doar solutiile instantelor privind actele acestui parchet pot confirma sau infirma eventuale previziuni, negative sau pozitive – in functie de cine le-a sustinut, pentru ca au fost voci din sistem, inclusiv asociatii profesionale, care au salutat crearea acestei institutii.”

Nemulţumirea unor procurori din România, care anterior clamau că vor statut de independenţă similar judecătorilor, faţă de statutul procurorilor din noua secţie de investigare a infracţiunilor din justiţie este de neînţeles.